Monument la Varșovia pentru victimele masacrelor din Volînia, anunțat de premierul polonez Donald Tusk
Relațiile diplomatice dintre Polonia și Ucraina traversează un nou moment de cumpănă, provocat de istoria din perioada Celui de-Al Doilea Război Mondial. Premierul polonez Donald Tusk a anunțat oficial că la Varșovia va fi construit un monument de amploare în memoria civililor polonezi care și-au pierdut viața în masacrele din Volînia, evenimente descrise de liderul polonez drept un genocid orchestrat de naționaliștii ucraineni, conform AFP.
Anunțul executivului de la Varșovia a fost făcut chiar în ajunul comemorării duminicii însângerate din iulie 1943. Acest moment istoric marchează declanșarea atacurilor sistematice în care unități ale Armatei Insurecționale Ucrainene (UPA) și ale Organizației Naționaliștilor Ucraineni (OUN) au masacrat mii de localnici polonezi în regiunea istorică Volînia, situată în prezent în nord-vestul Ucrainei.
Proiectul memorial de la Varșovia își propune să ofere un loc de reculegere definitiv pentru miile de destine curmate în perioada 1943-1945. Premierul polonez a oferit detalii specifice despre modul în care va arăta acest spațiu dedicat memoriei colective, subliniind că statul nu va abandona amintirea niciunui cetățean ucis în acele tragice evenimente.
„Un Zid al Amintirii va fi ridicat la Varșovia, cu o flacără eternă și numele fiecărei victime găsite și identificate. Republica nu o va uita pe niciuna dintre ele”, a afirmat Tusk.
Bilanțul istoric indică cifre cutremurătoare: între 70.000 și 100.000 de civili polonezi au fost uciși în masacrele din acei ani, acțiuni considerate de Donald Tusk un genocid comis de naționaliștii ucraineni. De cealaltă parte, acțiunile de represalii care au urmat ar fi provocat, conform estimărilor istorice, până la 12.000 de victime în rândul populației ucrainene.
Deși cele două state vecine colaborează în prezent pentru efectuarea de exhumări la gropile comune din Volînia, atmosfera diplomatică s-a deteriorat considerabil în primăvara acestui an. Nemulțumirea Poloniei a izbucnit după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a decis să atribuie Centrului de operațiuni Nord al forțelor speciale ucrainene denumirea de Eroii UPA.
Reacția Varșoviei a fost imediată și radicală. Ca măsură de retorsiune politică și simbolică, președintele polonez Karol Nawrocki i-a retras liderului de la Kiev cea mai înaltă distincție a statului polonez, Ordinul Vulturul Alb.
Situația a fost tensionată suplimentar de un alt gest simbolic al Ucrainei, care a repatriat și reînhumat rămășițele pământești ale lui Andrii Melnik. Acesta a fost liderul OUN, o organizație ale cărei structuri au luptat în rândurile formațiunilor naziste SS și au fost implicate direct în masacrarea populației evreiești, precum și a miilor de civili polonezi din Volînia.
Donald Tusk, care a ocupat funcția de președinte al Consiliului European în perioada 2014-2019 și este recunoscut ca un susținător ferm al Ucrainei în conflictul cu Rusia, a ținut să precizeze că sprijinul geopolitic nu anulează obligațiile morale. El a avertizat Kievul că procesul de apropiere și eventuala integrare în Uniunea Europeană sunt strâns legate de o analiză sinceră a trecutului.
„Memoria şi adevărul trebuie să ne ajute să construim un viitor mai bun: fără ură şi fără dispreţ”, a spus premierul.
Șeful guvernului de la Varșovia a concluzionat prin a aminti valorile fundamentale pe care s-a clădit proiectul european după Al Doilea Război Mondial, dând de înțeles că Ucraina trebuie să își asume episoadele întunecate din istorie dacă dorește să facă parte din comunitatea occidentală.
„Europa păcii şi a respectului reciproc, Europa reconciliată după Al Doilea Război Mondial, a fost posibilă graţie adevărului şi spunerii lucrurilor pe nume. Cel care vrea să se alăture aceste comunităţi trebuie să fie pregătit pentru acest adevăr”, a subliniat Tusk.
