Marine Le Pen este creditată cu 35%–37% din intențiile de vot pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, potrivit cercetării realizate în perioada 5–8 octombrie 2026. Procentele indică o creștere față de sondajul precedent, din septembrie, când reprezentanta Rassemblement National obținea între 33% și 36%.
Jean-Luc Mélenchon, liderul La France Insoumise, se situează pe poziția a doua în toate cele cinci scenarii electorale analizate, cu rezultate cuprinse între 17% și 19%. Acesta devansează atât potențialii candidați ai centrului politic, cât și reprezentanții stângii social-democrate.
Centrul politic francez, afectat de fragmentarea electoratului
Una dintre principalele concluzii ale sondajului privește dificultatea formațiunilor de centru de a identifica un candidat capabil să concentreze voturile electoratului moderat.
În scenariul în care Édouard Philippe și Gabriel Attal participă simultan la alegeri, Mélenchon obține 18%, în timp ce fostul premier Philippe este creditat cu 13%. Raphaël Glucksmann înregistrează 10%, iar Gabriel Attal doar 5%.
În ipoteza unei candidaturi unice a centrului politic, diferențele se reduc. Édouard Philippe ar putea ajunge la 17%, comparativ cu 18% pentru Mélenchon, în timp ce Gabriel Attal ar obține 12% într-un scenariu alternativ.
În zona dreptei republicane, Bruno Retailleau este creditat cu 7%–10%, iar Éric Zemmour cu 4%–5%.
Distribuția intențiilor de vot evidențiază dificultățile formațiunilor tradiționale de a construi o alternativă electorală comună. În același timp, rezultatele sugerează că o eventuală reunificare a centrului ar putea modifica raportul de forțe din primul tur.
Marine Le Pen, avantaj consistent în simulările pentru turul al doilea
Sondajul analizează și posibilele confruntări din turul decisiv al alegerilor prezidențiale.
Într-un duel cu Jean-Luc Mélenchon, Marine Le Pen ar obține 67% din voturile exprimate, față de 33% pentru liderul La France Insoumise.
Diferența este mai redusă într-o eventuală confruntare cu Édouard Philippe. În acest scenariu, Le Pen este creditată cu 56%, iar fostul premier cu 44%.
Cercetarea relevă însă și un nivel semnificativ al electoratului care declară că nu ar participa la vot sau ar opta pentru un buletin alb ori nul. Proporția variază între 27% și 32%, în funcție de configurația electorală.
Aceste date reflectă preferințele exprimate de respondenți în octombrie 2026 și nu constituie o anticipare certă a rezultatelor scrutinului. De asemenea, participarea efectivă a candidaților va depinde de definitivarea candidaturilor și de îndeplinirea condițiilor legale de eligibilitate.
Alegerile din 2027, un moment important pentru direcția politică a Franței
Scrutinul prezidențial din 2027 va marca încheierea celui de-al doilea mandat consecutiv al lui Emmanuel Macron, care nu poate candida pentru un al treilea mandat consecutiv.
Marine Le Pen a participat la alegerile prezidențiale din 2012, 2017 și 2022, ajungând în turul al doilea la ultimele două scrutinuri, când a fost învinsă de Macron. Jean-Luc Mélenchon a candidat la aceleași trei alegeri, fără să se califice în turul decisiv.
Viitoarea competiție electorală se desfășoară într-un context marcat de dificultățile finanțelor publice franceze, dezbaterile privind politica economică și divergențele referitoare la rolul Franței în Uniunea Europeană.
Rezultatul alegerilor va avea implicații și asupra orientării externe a Parisului, inclusiv în privința politicii europene de apărare, a relațiilor transatlantice și a priorităților economice ale Uniunii Europene.
Sondajul Toluna Harris Interactive a fost realizat online, în perioada 5–8 octombrie 2026, pe un eșantion de 2.004 persoane înscrise pe listele electorale, selectate dintr-un eșantion reprezentativ de 2.348 de adulți francezi.
Cu aproximativ șase luni înaintea scrutinului, cercetarea indică o poziție dominantă a Marinei Le Pen în intențiile de vot și o competiție deschisă pentru desemnarea celui de-al doilea candidat calificat în turul decisiv. Fragmentarea centrului politic și capacitatea principalelor formațiuni de a mobiliza electoratul vor rămâne elemente importante ale campaniei prezidențiale franceze.
Citește și
