Președintele american Donald Trump a sugerat că Statele Unite ar putea permite Ucrainei să producă sub licență o versiune mai puțin avansată a interceptoarelor destinate sistemelor Patriot, după săptămâni în care administrația americană a transmis mesaje contradictorii privind transferul acestei tehnologii.
Întrebat de jurnaliști, la bordul Air Force One, dacă președintele Volodimir Zelenski ar putea obține licența solicitată pentru producția rachetelor Patriot, Trump a răspuns: „O versiune mai puțin avansată”.
Declarația nu reprezintă o aprobare formală și nici nu precizează ce tip de interceptor ar putea fi produs în Ucraina. Ea indică însă că Washingtonul continuă să analizeze posibilitatea unei forme limitate de transfer tehnologic, după ce Trump și-a retras parțial angajamentul mult mai categoric exprimat în iulie.
De la promisiunea de la Ankara la rezervele Washingtonului
La summitul NATO de la Ankara, din 8 iulie, Donald Trump anunțase explicit că Statele Unite vor acorda Ucrainei dreptul de a produce interceptoare Patriot.
„O să vă dăm o licență pentru a produce Patriot”, i-a spus Trump lui Zelenski în timpul întâlnirii dintre cei doi lideri. Președintele american a descris atunci sistemul drept o armă defensivă și a sugerat că producția locală ar putea contribui la rezolvarea deficitului de interceptoare al Ucrainei.
O zi mai târziu, Zelenski a declarat că problema licențelor fusese „convenită la nivel politic” cu Statele Unite. Administrația prezidențială ucraineană a continuat ulterior să prezinte producția interceptoarelor Patriot drept unul dintre principalele dosare ale cooperării de apărare cu Washingtonul.
Poziția Casei Albe s-a schimbat însă la sfârșitul lunii iulie.
Pe 31 iulie, Trump a declarat că Statele Unite „nu au convenit” încă acordarea licenței și că discuțiile continuă. Președintele american a invocat sensibilitatea tehnologiei militare și riscurile asociate transferului unor sisteme avansate către alte state.
„Trebuie să fim foarte atenți când permitem cuiva să le producă”, a spus Trump, adăugând ulterior că există întotdeauna riscul ca o tehnologie transferată unui partener să fie, în viitor, folosită împotriva celui care a furnizat-o.
Noua declarație privind posibilitatea producerii unei „versiuni mai puțin avansate” arată că opțiunea nu a fost abandonată, însă forma finală a unui eventual acord rămâne nedefinită.
Nu este vorba despre producerea întregului sistem Patriot
Discuțiile privesc în primul rând producția de interceptoare pentru sistemul Patriot, nu fabricarea în Ucraina a întregului complex de apărare antiaeriană.
Patriot reprezintă o arhitectură formată din radare, centre de comandă, lansatoare și mai multe tipuri de rachete. RTX, prin Raytheon, produce inclusiv interceptorul GEM-T, în timp ce Lockheed Martin produce familia PAC-3, destinată în special combaterii amenințărilor balistice.
PAC-3 este una dintre cele mai importante capacități occidentale aflate la dispoziția Kievului pentru interceptarea unor rachete balistice precum Iskander și a unor ținte care evoluează pe traiectorii balistice.
Trump nu a precizat dacă formula „mai puțin avansată” se referă la un interceptor existent sau la o variantă nouă.
Pentagonul analiza deja în iulie posibilitatea acordării către Ucraina a unei licențe pentru o versiune mai puțin performantă și mai ieftină a PAC-3. Oficialii americani avertizau însă că dezvoltarea unei asemenea variante nu ar fi automat mai simplă, întrucât utilizarea unor componente diferite ar necesita noi proceduri de proiectare, testare și certificare.
În paralel, Lockheed Martin dezvoltă PAC-3 Adapted Capability Effector, o versiune mai ieftină decât PAC-3 MSE, destinată inclusiv producției în cooperare cu industria europeană. Nu există însă, în prezent, o confirmare că Trump s-a referit la acest proiect.
Lockheed Martin și Raytheon discută cu partea ucraineană
Negocierile industriale au continuat chiar și după ce Trump și-a exprimat rezervele.
Conducerea Raytheon a confirmat în iulie că discuțiile privind implicarea Ucrainei în producția interceptoarelor se află într-un stadiu incipient și că firma analizează, împreună cu guvernul american, diferite niveluri de participare a industriei ucrainene la lanțul de producție.
Zelenski a anunțat pe 23 iulie, după o întâlnire cu o delegație Raytheon, că societatea și-a exprimat disponibilitatea de a analiza producția comună a interceptoarelor Patriot.
Lockheed Martin a purtat, la rândul său, discuții cu administrația americană și cu partea ucraineană privind posibile formule de cooperare.
Reuters relata în august că printre variantele analizate se aflau fabricarea unor componente în Ucraina și asamblarea lor în Germania sau integrarea Kievului într-un program comun americano-european. Chiar și în cazul încheierii unui acord, începerea producției ar necesita cel puțin un an, iar unele formule industriale ar putea necesita o perioadă semnificativ mai lungă.
Au existat informații, bazate pe surse anonime, potrivit cărora unii reprezentanți americani se tem că industria ucraineană ar putea ajunge să producă interceptoare mai rapid și mai ieftin decât actualele linii americane. Această explicație nu a fost confirmată oficial de Lockheed Martin, RTX sau Pentagon. Public, companiile au indicat drept principale probleme fezabilitatea tehnică, certificarea, lanțurile de aprovizionare și regimul american de control al tehnologiei militare.
Ucraina are o problemă imediată cu stocurile de interceptoare
Presiunea Kievului pentru producția locală vine pe fondul unei penurii severe de rachete antibalistice.
O precizare importantă față de informațiile apărute inițial este că Zelenski nu a comparat livrările din 2026 cu cele din 2023, ci cu cele din 2025.
Președintele ucrainean a declarat pe 5 august că, de la începutul anului 2026, Ucraina a primit aproximativ de trei ori mai puține rachete antibalistice decât în perioada comparabilă din 2025. Kievul a transmis că explicația oferită de partenerii săi a fost creșterea necesarului de interceptoare provocată de conflictele din Orientul Mijlociu.
Războiul cu Iranul a exercitat o presiune suplimentară asupra stocurilor americane de Patriot, în special asupra interceptoarelor PAC-3, folosite pentru apărarea forțelor și aliaților Statelor Unite din Orientul Mijlociu.
Problema rămâne una imediată pentru Ucraina. Ministrul ucrainean al Apărării a declarat pe 8 septembrie că Kievul contractează, cu sprijinul aliaților și al finanțării europene, aproximativ 1.000 de rachete Patriot, dar că majoritatea acestora vor putea fi livrate abia în anii următori.
Ucraina dezvoltă în paralel propria capacitate antibalistică
Kievul încearcă, în același timp, să reducă dependența de Patriot prin dezvoltarea unei soluții europene și ucrainene.
Programul FREYJA reunește companii ucrainene și europene pentru dezvoltarea unor interceptoare capabile să combată rachete balistice. Ucraina și Germania au semnat în iunie acorduri pentru dezvoltarea comună a unor asemenea capabilități.
Compania ucraineană Fire Point dezvoltă interceptorul FP-7X și cooperează cu producători europeni pentru integrarea radarului, senzorilor și altor componente critice. Reuters relata în iunie că proiectul urmărește obținerea unei capacități operaționale într-un interval mult mai scurt decât cel obișnuit pentru programele occidentale de apărare antirachetă.
Pe 9 septembrie, Zelenski a discutat la Oslo cu reprezentanții unor companii precum Kongsberg, Saab, Diehl Defence, HENSOLDT, Thales, Safran și Leonardo despre dezvoltarea programului FREYJA, afirmând că Ucraina poate produce interceptorul și lansatorul, în timp ce partenerii europeni ar urma să furnizeze unele dintre tehnologiile critice.
O eventuală licență americană pentru Patriot ar reprezenta, prin urmare, o soluție strategică pe termen mediu și lung, nu un răspuns imediat la deficitul actual de interceptoare al Ucrainei. Pentru Kiev, miza este dublă: obținerea rapidă a rachetelor existente din stocurile occidentale și construirea, în paralel, a unei capacități industriale proprii care să reducă dependența de ritmul de producție și de deciziile politice ale aliaților.
