Președintele Nicușor Dan a apărat marți seară, 10 noiembrie, la Palatul Cotroceni, deciziile luate în timpul crizei politice care a precedat instalarea Guvernului Luca Niculescu. Șeful statului a avertizat că România riscă o deteriorare a ratingului de țară dacă abandonează ajustarea fiscală și a explicat de ce a respins participarea AUR la guvernare, organizarea alegerilor anticipate și perspectiva unui executiv format exclusiv din PNL și USR. Conferința a abordat și relațiile cu Statele Unite, justiția și raportul privind anularea alegerilor.
Conferința, începută în jurul orei 19:00, a fost prima susținută de președinte după instalarea noului guvern. Nicușor Dan a recunoscut că ultimele luni au fost marcate de scăderea nivelului de trai și de incertitudine politică, argumentând că deciziile sale au urmărit menținerea stabilității financiare și a orientării prooccidentale a României.
Declarațiile au fost transmise în direct de Televiziunea Română și consemnate de HotNews.
Deficitul bugetar și ratingul de țară, argumentele centrale ale președintelui
Nicușor Dan a plasat situația finanțelor publice în centrul explicațiilor privind opțiunile politice adoptate în ultimele luni. Președintele a indicat un deficit bugetar de aproximativ 150 de miliarde de lei pentru 2026, dintre care 60 de miliarde reprezintă cheltuieli cu dobânzile aferente datoriei publice.
El a susținut că România se află la limita dintre menținerea și pierderea recomandării de investiție acordate de agențiile de rating, ceea ce face esențială respectarea angajamentelor de reducere a deficitului.
O eventuală retrogradare ar putea determina retragerea unor investitori instituționali și creșterea costurilor de împrumut pentru stat, companii și populație. Președintele a invocat inclusiv riscul unei intervenții a Fondului Monetar Internațional, în ipoteza în care România nu și-ar mai putea asigura finanțarea în condiții sustenabile.
Potrivit șefului statului, recâștigarea încrederii piețelor după o criză de finanțare poate dura șase-șapte ani. În acest context, el a apreciat că reducerea accelerată a deficitului ar fi dificilă fără afectarea unor categorii importante de cheltuieli publice, inclusiv salariile și pensiile.
De ce a exclus AUR și alegerile anticipate
O parte importantă a conferinței a fost consacrată justificării refuzului de a susține participarea AUR la guvernare.
Nicușor Dan a afirmat că formațiunea nu oferă, în evaluarea sa, garanțiile de predictibilitate economică și politică necesare exercitării puterii. El a susținut că o eventuală intrare a AUR în executiv ar fi provocat retrogradarea ratingului suveran într-un interval de o săptămână.
Această apreciere reprezintă o evaluare politică și economică formulată de președinte, nu un scenariu confirmat printr-o decizie a agențiilor de rating.
Șeful statului a invocat și pozițiile publice ale reprezentanților AUR față de Uniunea Europeană, NATO, investitorii străini și partenerii occidentali, considerând că acestea ar fi putut afecta încrederea aliaților în angajamentele României.
În aceeași logică, președintele a respins varianta alegerilor anticipate. El a argumentat că prelungirea instabilității politice, în condițiile unui deficit bugetar ridicat, ar fi amplificat riscurile financiare.
Nicușor Dan a explicat și de ce PNL și USR nu ar fi putut forma singure un guvern, chiar cu sprijinul său. Cele două partide nu dispuneau de majoritatea parlamentară necesară, iar președintele nu putea suplini această diferență.
Șeful statului a afirmat că sprijinul politic pentru o asemenea formulă nu putea înlocui voturile necesare în Parlament și a confirmat că reprezentanți ai PNL și USR i-au solicitat în repetate rânduri să discute cu PSD.
Relațiile cu SUA și UE, justiția și raportul privind alegerile anulate
În partea dedicată politicii externe, Nicușor Dan a respins ideea că România ar trebui să aleagă între parteneriatul cu Statele Unite și apartenența la Uniunea Europeană. Președintele a susținut că ambele relații sunt esențiale pentru securitatea țării.
În privința prezenței militare americane, acesta a confirmat că România a propus o contribuție financiară la costurile trupelor SUA dislocate pe teritoriul său. Decizia privind viitoarea configurație a forțelor americane aparține însă Washingtonului.
Șeful statului a invocat și cooperarea europeană în domeniul apărării, participarea României la programul SAFE și proiectele de securitate din regiunea Mării Negre.
Întrebat despre raportul privind anularea alegerilor prezidențiale, Nicușor Dan a recunoscut că elaborarea documentului a fost întârziată de criza politică. A afirmat că tema revine printre prioritățile sale, dar a refuzat să avanseze un nou termen pentru publicare.
În domeniul justiției, președintele s-a declarat dispus să reia dialogul cu magistrații care reclamă presiuni sau sancțiuni din partea instituțiilor sistemului judiciar. A criticat funcționarea Inspecției Judiciare, dar a cerut documentarea concretă a presupuselor abuzuri, pentru ca acestea să poată fi evaluate.
Nicușor Dan a abordat și politica fiscală, precizând că nu a condiționat instalarea Guvernului Niculescu de reducerea TVA. A susținut, în schimb, necesitatea diminuării cheltuielilor administrative și a îmbunătățirii colectării veniturilor bugetare.
Conferința nu a adus un nou pachet de măsuri economice sau decizii instituționale imediate. Principalul mesaj al președintelui a fost apărarea formulei de guvernare rezultate după criza politică și menținerea stabilității financiare, pe care a prezentat-o drept condiție pentru protejarea economiei și a angajamentelor externe ale României.
