Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a lansat un nou atac la adresa NATO și a Uniunii Europene, susținând că Alianța Nord-Atlantică își caută permanent justificări pentru continuarea existenței, iar UE s-ar fi transformat într-un „bloc militar anti-rus”. Declarațiile au fost făcute joi, 3 septembrie, la Vladivostok, în cadrul Forumului Economic Estic.

Intervenția lui Serghei Lavrov a avut loc în cadrul unei sesiuni organizate de societatea rusă „Znanie” la cea de-a XI-a ediție a Forumului Economic Estic. Transcrierea discursului confirmă declarațiile atribuite șefului diplomației ruse.

Lavrov a susținut că Uniunea Europeană își pierde avantajele economice și că, în paralel, și-ar fi modificat fundamental rolul în arhitectura de securitate europeană.

„Uniunea Europeană s-a transformat într-un bloc militar anti-rus, deschis agresiv, și într-un sprijin pentru NATO”, a afirmat ministrul rus de Externe, caracterizarea reprezentând poziția oficialului de la Moscova, nu statutul instituțional al UE.

Uniunea Europeană și NATO sunt organizații distincte, deși cooperarea dintre ele s-a intensificat semnificativ, iar 23 dintre cele 27 de state membre ale UE fac parte și din NATO. Cele două organizații își definesc oficial rolurile în domeniul securității drept complementare.

Lavrov: NATO își caută justificări pentru continuarea existenței

O parte importantă a discursului a vizat direct Alianța Nord-Atlantică. Lavrov a reluat teza Moscovei potrivit căreia NATO ar fi trebuit să dispară după destrămarea Uniunii Sovietice și dizolvarea Pactului de la Varșovia.

Potrivit acestuia, intervenția din Afganistan a oferit Alianței o nouă justificare după atacurile teroriste din Statele Unite din 11 septembrie 2001, iar ulterior Rusia ar fi fost transformată în principala amenințare invocată de NATO.

„NATO caută febril noi motive pentru a-și prelungi existența, devenită complet artificială”, a declarat Lavrov.

Afirmația contrastează cu poziția oficială a NATO, care identifică Rusia drept o amenințare pe termen lung pentru securitatea euro-atlantică și își fundamentează actualele planuri de apărare pe descurajarea militară, apărarea colectivă și consolidarea capacităților statelor membre.

Cooperarea NATO cu statele din Indo-Pacific

Lavrov a criticat și intensificarea relațiilor NATO cu state din Asia-Pacific, prezentând această evoluție drept o tentativă de extindere a influenței Alianței în Asia de Sud-Est și de Nord-Est și de „limitare a Chinei”.

NATO nu se extinde însă în prezent în regiune prin primirea unor noi membri asiatici. Alianța dezvoltă parteneriate cu patru state din Indo-Pacific — Australia, Japonia, Coreea de Sud și Noua Zeelandă — în domenii precum securitatea cibernetică, tehnologiile emergente, reziliența și securitatea maritimă. NATO argumentează că evoluțiile din Indo-Pacific pot avea efecte directe asupra securității euro-atlantice.

Lavrov a legat această cooperare și de dosarul Taiwanului, susținând că problema este amplificată pentru a justifica o prezență occidentală mai puternică în regiune.

„Nu cred că vor rezista mult timp”, a spus Lavrov despre NATO, argumentând că strategia de găsire a unor noi justificări pentru rolul Alianței „trebuie, la un moment dat, să se epuizeze”.

Disputa privind ținta de 5% din PIB pentru apărare

Șeful diplomației ruse a atacat și majorarea cheltuielilor pentru securitate și apărare în statele NATO, afirmând că acestea vor afecta nivelul de trai al populației.

Lavrov s-a referit la trecerea „de la 2% la 5% din buget sau din PIB”, însă formularea sa este imprecisă. Decizia adoptată de liderii NATO la summitul de la Haga din 25 iunie 2025 se raportează explicit la produsul intern brut, nu la bugetele naționale.

Statele aliate s-au angajat să ajungă, până în 2035, la investiții echivalente cu 5% din PIB pentru apărare și securitate. Din această țintă, cel puțin 3,5% din PIB urmează să fie alocat cheltuielilor militare de bază, iar până la 1,5% poate acoperi domenii conexe securității, precum infrastructura critică, reziliența civilă, protecția rețelelor și industria de apărare.

Lavrov a susținut că asemenea niveluri de cheltuieli vor avea consecințe asupra nivelului de trai și că alegătorii occidentali vor ajunge să pună sub semnul întrebării costurile politicilor de securitate.

Declarațiile de la Vladivostok se înscriu în discursul mai larg al Moscovei potrivit căruia consolidarea militară a NATO și aprofundarea cooperării dintre Alianță și Uniunea Europeană reprezintă o amenințare pentru Rusia. NATO și instituțiile europene prezintă însă aceste măsuri drept un răspuns la deteriorarea mediului de securitate european și, în special, la războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.