Președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite vor solicita statelor europene să achite retroactiv contravaloarea unei părți din ajutorul militar și munițiile furnizate anterior Ucrainei. În același mesaj, liderul de la Casa Albă a indicat că Washingtonul prioritizează temporar refacerea propriilor stocuri de muniții în detrimentul vânzărilor către aliați, pe fondul consumului ridicat generat de conflictul cu Iranul.

Donald Trump a făcut anunțul joi, 3 septembrie, într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, în care a respins criticile referitoare la nivelul stocurilor americane de muniții și a afirmat că producția este accelerată.

„Le păstrăm pentru noi, SUA, în loc să le vindem altora, dar vânzările către aliați vor începe din nou în curând”, a scris președintele american, potrivit Reuters.

Formularea indică o pauză temporară în anumite vânzări externe de armament, însă, până în prezent, administrația americană nu a prezentat public un ordin general care să suspende toate exporturile militare către statele aliate. Din acest motiv, măsura trebuie diferențiată de o interdicție formală și generalizată asupra exporturilor americane de armament.

Trump vrea ca Europa să achite ajutorul furnizat anterior Ucrainei

În același mesaj, președintele american a reluat criticile la adresa modului în care administrația Joe Biden a finanțat sprijinul pentru Ucraina după declanșarea invaziei ruse din februarie 2022.

„Sute de miliarde de dolari au fost oferite Ucrainei și NATO, gratuit, bani pe care Europa i-ar fi plătit dacă i s-ar fi cerut. Dar vom cere acești bani, chiar dacă o facem cu oarecare întârziere”, a afirmat Trump.

Declarația reprezintă, pentru moment, o intenție politică. Casa Albă nu a anunțat valoarea exactă pe care ar urmări să o recupereze, statele cărora le-ar reveni eventualele plăți sau mecanismul juridic prin care Washingtonul ar putea solicita retroactiv rambursarea sprijinului deja acordat Ucrainei.

Afirmația lui Trump nu înseamnă nici că întreaga asistență americană aprobată după 2022 a fost transferată direct Kievului. O parte importantă a fondurilor autorizate de Congres a fost utilizată în Statele Unite pentru înlocuirea armamentului transferat Ucrainei, producție militară, desfășurarea trupelor americane în Europa și alte cheltuieli legate de securitatea regională.

Europa finanțează deja armament american pentru Ucraina

Actuala politică americană privind sprijinul militar pentru Kiev diferă semnificativ de modelul utilizat în primii ani ai războiului.

În iulie 2025, Statele Unite și NATO au lansat mecanismul Prioritised Ukraine Requirements List – PURL, prin care statele NATO și alți parteneri finanțează achiziționarea de echipamente și muniții americane considerate prioritare pentru armata ucraineană.

Comandamentul Suprem Aliat din Europa identifică, în cadrul mecanismului, pachetele de armament pe care Ucraina le solicită și pe care Statele Unite le pot furniza, iar aliații acceptă apoi să le finanțeze. Potrivit NATO, până în iunie 2026 fuseseră asumate contribuții de peste 6 miliarde de dolari pentru armament american destinat Ucrainei.

Casa Albă a prezentat acest sistem drept parte a strategiei administrației Trump de transferare către aliații europeni a unei ponderi mai mari din costurile sprijinului militar pentru Kiev.

Prin urmare, solicitarea formulată acum de Trump merge mai departe decât mecanismul PURL: președintele vorbește despre recuperarea unor costuri aferente asistenței acordate în trecut, în principal în perioada administrației Biden.

Războiul cu Iranul a redus stocurile americane de muniții de precizie

Declarațiile președintelui vin într-un moment în care Pentagonul încearcă să refacă stocurile unor categorii esențiale de armament.

Reuters relata în august, citând surse familiarizate cu situația, că armata americană a consumat în războiul cu Iranul aproape întregul stoc disponibil pentru operațiuni al unor rachete terestre de precizie cu rază lungă de acțiune, inclusiv ATACMS și Precision Strike Missile – PrSM. Au fost utilizate, de asemenea, cantități importante de rachete de croazieră Tomahawk și interceptoare destinate apărării antiaeriene și antibalistice.

Diminuarea stocurilor a generat preocupări în interiorul aparatului american de apărare privind capacitatea Statelor Unite de a susține simultan mai multe crize militare majore.

Washingtonul încearcă acum să crească rapid producția. În august, Marina SUA a atribuit companiei Raytheon, parte a RTX, un contract în valoare de până la 22,9 miliarde de dolari pentru extinderea producției de rachete Tomahawk, cu obiectivul de a majora capacitatea anuală de la aproximativ 60 de unități la peste 1.000.

Iranul și Ucraina pun presiune simultană asupra pieței energetice

Problema stocurilor militare se suprapune unei alte consecințe a conflictelor actuale: presiunea asupra pieței globale a energiei.

Prețurile petrolului au urcat la începutul lunii septembrie la maxime ale ultimelor șase săptămâni, după reluarea atacurilor americane asupra unor obiective din Iran și pe fondul incertitudinilor privind circulația navelor prin Strâmtoarea Ormuz. Brent a depășit temporar pragurile atinse în ultimele săptămâni, în timp ce investitorii au reevaluat riscul unor noi perturbări ale exporturilor din Golful Persic.

Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a susținut că presiunile asupra prețurilor nu provin exclusiv din Orientul Mijlociu, indicând și atacurile Ucrainei asupra infrastructurii energetice ruse.

„Ucraina a decis că vrea să distrugă activele energetice rusești și produsele rafinate, iar acest lucru creează presiune ascendentă asupra prețurilor la nivel global”, a declarat Bessent într-un interviu acordat Fox Business.

Mesajul transmis de Trump pe 3 septembrie conturează astfel o prioritate tot mai clară a administrației americane: refacerea rapidă a rezervelor strategice de muniții și transferarea unei părți mai mari a costurilor securității europene către aliați. Ceea ce nu este încă stabilit este dacă solicitarea privind recuperarea retroactivă a banilor cheltuiți pentru Ucraina va fi transformată într-un mecanism concret de negociere cu capitalele europene sau va rămâne, pentru moment, o poziție politică a președintelui american.