Xi Jinping îi va cere lui Trump să oprească vânzările de arme către Taiwan. Miza summitului de la Washington

Președintele Chinei, Xi Jinping, este așteptat să-i ceară lui Donald Trump oprirea vânzărilor americane de armament către Taiwan în timpul summitului programat joi, 24 septembrie, la Washington. Beijingul intenționează să invoce comunicatul comun americano-chinez din 1982 și urmărește inclusiv suspendarea livrărilor unor arme deja comandate de Taipei, potrivit unor surse familiarizate cu discuțiile pregătitoare citate de Reuters.

Taiwanul se conturează drept unul dintre cele mai sensibile dosare ale celei de-a doua întâlniri din acest an dintre Donald Trump și Xi Jinping. Liderul chinez efectuează o vizită de stat în Statele Unite în perioada 23–25 septembrie, iar discuțiile oficiale cu președintele american sunt programate joi, la Casa Albă.

Trei persoane familiarizate cu pregătirile summitului au declarat pentru Reuters că Beijingul intenționează să pună accent pe propria interpretare a celui de-al treilea comunicat comun dintre Statele Unite și China, semnat în august 1982.

Documentul precizează că Statele Unite nu urmăresc o politică pe termen lung de vânzare de arme către Taiwan și că intenționează să reducă gradual aceste livrări. Beijingul consideră că prevederile reprezintă un angajament american care trebuie respectat.

Washingtonul și Beijingul interpretează diferit acordul din 1982

Poziția americană asupra documentului este însă mai complexă.

Într-un memorandum care a însoțit acordul, președintele Ronald Reagan a stabilit că disponibilitatea Statelor Unite de a reduce vânzările de arme către Taiwan depinde de menținerea angajamentului Beijingului pentru soluționarea pașnică a diferendelor din Strâmtoarea Taiwan.

Tot în 1982, administrația Reagan a transmis Taiwanului așa-numitele „Șase Asigurări”. Printre acestea se află precizarea că Statele Unite nu au acceptat un termen pentru încetarea vânzărilor de armament către Taiwan și nici consultarea prealabilă a Beijingului înaintea unor asemenea tranzacții.

Cele trei comunicate americano-chineze, Taiwan Relations Act și „Șasele Asigurări” constituie împreună elementele centrale ale cadrului prin care Washingtonul și-a gestionat timp de decenii relațiile cu Beijingul și Taipeiul.

Statele Unite nu au relații diplomatice oficiale cu Taiwanul, după transferarea recunoașterii diplomatice către Beijing în 1979, dar mențin legături neoficiale extinse cu Taipeiul.

Politica americană a „unei singure Chine” recunoaște poziția Beijingului potrivit căreia Taiwanul face parte din China, fără ca Washingtonul să adopte revendicarea chineză de suveranitate asupra insulei. Statele Unite nu iau oficial o poziție asupra suveranității Taiwanului.

În același timp, Taiwan Relations Act stabilește cadrul prin care Washingtonul pune la dispoziția Taiwanului mijloacele necesare menținerii unei capacități suficiente de autoapărare.

China cere oprirea inclusiv a unor livrări deja contractate

Solicitările Beijingului ar urma să depășească problema viitoarelor contracte militare.

Sursele Reuters afirmă că partea chineză a cerut Statelor Unite și oprirea livrării unor sisteme de armament deja comandate de Taiwan.

Una dintre persoanele familiarizate cu pregătirea negocierilor a declarat că Xi Jinping ar putea încerca să-l convingă pe Donald Trump că Taiwanul este partea care modifică actualul status quo și principala sursă de instabilitate în relațiile chino-americane.

Aceasta reprezintă poziția Beijingului. Guvernul Taiwanului respinge revendicările chineze asupra insulei și susține că viitorul său poate fi decis doar de cei aproximativ 23 de milioane de locuitori ai Taiwanului.

China consideră Taiwanul parte a teritoriului său și nu a exclus folosirea forței pentru realizarea „reunificării”. În ultimii ani, armata chineză și-a intensificat semnificativ activitatea în jurul insulei, inclusiv prin exerciții militare și operațiuni aeriene și navale aproape zilnice.

Ministerul chinez de Externe a reafirmat marți că Beijingul se opune „categoric” vânzărilor americane de armament către Taiwan și a susținut că respectarea celor trei comunicate comune reprezintă o condiție necesară pentru dezvoltarea stabilă a relațiilor dintre China și Statele Unite.

Trump ține în așteptare un pachet de 14 miliarde de dolari

Discuțiile au loc într-un moment în care administrația Trump trebuie să decidă asupra unui nou pachet major de armament destinat Taiwanului.

În decembrie 2025, Washingtonul a aprobat un pachet evaluat la aproximativ 11 miliarde de dolari, cel mai mare anunțat până atunci pentru Taipei. Un al doilea pachet, de aproximativ 14 miliarde de dolari, se află de mai multe luni în așteptarea unei decizii prezidențiale.

După summitul Trump–Xi de la Beijing, din luna mai, președintele american a declarat că menține tranzacția în așteptare și a descris-o drept o „monedă de schimb foarte bună” în negocierile cu China.

Un oficial al Casei Albe a declarat pentru Reuters că Trump urmează să ia o decizie asupra noului pachet într-un interval relativ scurt.

Potrivit aceluiași oficial, Trump a aprobat în primul mandat mai multe vânzări de armament către Taiwan decât oricare dintre predecesorii săi, iar în primul an al celui de-al doilea mandat a autorizat tranzacții mai numeroase decât administrația Joe Biden pe parcursul celor patru ani.

Republicanii îi cer lui Trump să nu facă concesii

Înaintea summitului, mai mulți republicani din Congres au transmis Casei Albe că sprijinul militar acordat Taiwanului nu ar trebui folosit pentru obținerea unor concesii economice din partea Beijingului.

Senatorul Pete Ricketts, președintele subcomisiei pentru Asia de Est din cadrul Comisiei pentru Relații Externe a Senatului, a declarat că administrația trebuie să transmită Chinei că politica americană față de Taiwan nu s-a schimbat.

John Moolenaar, președintele Comisiei speciale a Camerei Reprezentanților pentru China, i-a trimis, la rândul său, o scrisoare lui Donald Trump în care a afirmat că obiecțiile Beijingului privind vânzările de arme către Taiwan și cooperarea americană în domeniul securității ar trebui respinse.

Guvernul de la Taipei a anunțat că urmărește cu atenție pregătirile pentru summit și că menține o „comunicare solidă” cu administrația americană.

Beijingul ar putea lega Taiwanul de dosarul Iranului

Potrivit surselor Reuters, China ar putea încerca să introducă în negociere și situația din Orientul Mijlociu.

Beijingul ar fi indicat disponibilitatea de a sprijini exercitarea unor presiuni asupra Iranului în contextul actualului conflict, în schimbul unei poziții americane mai favorabile intereselor chineze pe dosarul Taiwanului. Reuters nu a relatat că ar exista în acest moment un acord între Washington și Beijing asupra unui asemenea schimb.

Taiwanul este doar una dintre temele summitului.

Donald Trump și Xi Jinping urmează să discute și despre relațiile comerciale, tarife, exporturile chineze de pământuri rare și minerale critice, achizițiile de produse americane, inteligența artificială și conflictul cu Iranul.

Xi va vizita Arhivele Naționale ale SUA

Xi Jinping ajunge miercuri, 23 septembrie, la Washington, iar Donald Trump îl va întâmpina la Joint Base Andrews. Ceremonia oficială și discuțiile dintre cei doi lideri sunt programate joi, la Casa Albă, urmate de un dineu de stat.

Vineri, Trump și Xi vor merge împreună la Arhivele Naționale, unde vor vedea documente considerate importante pentru istoria relațiilor americano-chineze. Sursele Reuters afirmă că problema comunicatului din 1982 privind Taiwanul ar putea fi readusă în discuție inclusiv în acest context.

Vizita din 23–25 septembrie este prima deplasare a lui Xi Jinping la Washington după mai bine de un deceniu și a doua întâlnire dintre cei doi lideri în 2026.

Înaintea summitului, Matt Pottinger, fost consilier adjunct pentru securitate națională în prima administrație Trump, a declarat că nu se așteaptă la rezultate importante privind Taiwanul, dar anticipează că Xi va insista îndelung asupra acestui dosar.

Vânzările americane de armament către Taiwan intră astfel în centrul negocierilor de la Washington: Beijingul cere reducerea și, în final, oprirea lor, în timp ce cadrul juridic și politic american menține sprijinul pentru capacitatea de autoapărare a Taiwanului.