Uniunea Europeană se confruntă deja cu efectele unui „al doilea șoc chinezesc”, a avertizat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul privind Starea Uniunii susținut miercuri la Strasbourg. Deficitul comercial al UE cu China în schimburile de bunuri a ajuns în 2025 la aproape un miliard de euro pe zi, iar Bruxelles-ul avertizează că presiunea exporturilor chineze și dependența de materii prime critice afectează direct baza industrială europeană.
Von der Leyen a legat dezechilibrul comercial de riscul de dezindustrializare și a anunțat că Uniunea va continua negocierile cu Beijingul pentru reechilibrarea relației economice. În lipsa unor rezultate concrete, Comisia este pregătită să utilizeze instrumentele comerciale aflate la dispoziția UE.
Discuțiile sunt conduse de comisarul european pentru Comerț, Maroš Šefčovič. Bruxelles-ul urmărește obținerea unor progrese până în octombrie în trei domenii principale: reducerea dezechilibrului comercial, îmbunătățirea accesului companiilor europene pe piața chineză și creșterea predictibilității privind exporturile chineze de materii prime critice.
Deficit de aproape 360 de miliarde de euro în 2025
Datele Eurostat confirmă amploarea dezechilibrului.
În 2025, Uniunea Europeană a importat din China bunuri în valoare de 559,4 miliarde de euro și a exportat produse în valoare de 199,6 miliarde de euro. Deficitul comercial cu China în schimburile de bunuri s-a ridicat astfel la 359,8 miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 986 de milioane de euro pe zi.
Față de 2024, exporturile UE către China au scăzut cu 6,5%, în timp ce importurile au crescut cu 6,4%. China a rămas cea mai importantă sursă de bunuri importate din afara Uniunii, reprezentând 22,3% din totalul importurilor extracomunitare în 2025.
Dezechilibrul s-a accentuat și în 2026. În trimestrul al doilea, deficitul comercial al UE cu China a ajuns la 103 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel trimestrial după cele 107 miliarde de euro înregistrate în trimestrul al treilea din 2022. Importurile din China au urcat la aproximativ 154 de miliarde de euro.
În aceeași perioadă, China a furnizat Uniunii bunuri în valoare de 153,6 miliarde de euro, reprezentând 21,9% din toate importurile extracomunitare ale UE.
„Al doilea șoc chinezesc” și presiunea asupra industriei europene
Conceptul de „al doilea șoc chinezesc” este utilizat pentru a descrie noul val de presiune concurențială generat de capacitatea industrială foarte mare a Chinei și de orientarea unei părți tot mai importante a producției către piețele externe.
Spre deosebire de primul „China shock”, asociat cu integrarea rapidă a Chinei în economia mondială după aderarea la Organizația Mondială a Comerțului în 2001, actuala etapă afectează inclusiv industrii în care Europa deține în mod tradițional capacități tehnologice avansate: automobile, baterii, echipamente industriale, panouri solare, robotică și alte tehnologii pentru tranziția energetică.
Economia chineză continuă să înregistreze o cerere internă slabă, în special pe fondul problemelor din sectorul imobiliar și al consumului redus, în timp ce producția industrială și exporturile au rămas puternice. În august 2026, producția industrială a Chinei a crescut cu 5,2% față de anul precedent, în timp ce vânzările cu amănuntul au avansat cu doar 0,4%.
Comisia Europeană susține că o parte a acestei producții este sprijinită de subvenții și de politici industriale care distorsionează concurența. Bruxelles-ul a intensificat în ultimii ani investigațiile de apărare comercială și a impus deja măsuri în sectoare precum vehiculele electrice.
Beijingul respinge însă interpretarea potrivit căreia dezechilibrul comercial ar fi rezultatul unei politici de transfer al supracapacităților către Europa. Oficialii chinezi susțin că avantajul exporturilor Chinei provine în principal din competitivitatea industrială, eficiența lanțurilor de producție și cererea internațională și contestă acuzațiile europene privind subvenționarea excesivă și „supracapacitatea”.
Dependență de peste 80% pentru unele materii prime critice
Problema comercială este însoțită de o vulnerabilitate strategică mai profundă: dependența industriei europene de China pentru o parte importantă a materiilor prime critice și a capacităților de procesare.
Von der Leyen a arătat că UE depinde de China în proporție de peste 80% pentru mai multe materii prime critice și de până la 90% pentru anumite pământuri rare. Aceste materiale sunt esențiale pentru producția de baterii, vehicule electrice, turbine eoliene, semiconductori, sisteme de inteligență artificială și echipamente de apărare.
Pentru reducerea acestei vulnerabilități, președinta Comisiei a anunțat intenția de a crea o nouă structură europeană pentru materiile prime critice, concepută pentru a sprijini achizițiile și constituirea unor stocuri strategice la nivel european. Detaliile instituționale și financiare ale viitoarei entități urmează să fie stabilite de Comisie.
Măsura ar completa Critical Raw Materials Act, prin care UE încearcă să dezvolte capacități proprii de extracție, procesare și reciclare și să diversifice sursele de aprovizionare. Pentru 2030, legislația europeană stabilește obiective privind extracția în UE a cel puțin 10% din consumul anual de materii prime strategice, procesarea a cel puțin 40% și reciclarea a cel puțin 25%.
România cumpără din China de aproape 13 ori mai mult decât exportă
Dezechilibrul comercial cu China este pronunțat și în cazul României.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică analizate de Curs de Guvernare și preluate de Mediafax, România a importat din China în 2025 bunuri în valoare de aproximativ 9,1 miliarde de euro, cu 16,2% mai mult decât în 2024. Exporturile românești către piața chineză s-au situat la numai 715 milioane de euro, în scădere ușoară față de anul precedent.
Deficitul bilateral a ajuns astfel la aproximativ 8,4 miliarde de euro, cu 1,27 miliarde de euro peste nivelul din 2024.
Raportul dintre importuri și exporturi s-a deteriorat de la 10,9 la 1 în 2024 la 12,7 la 1 în 2025. Pentru fiecare euro de bunuri exportat de România către China, economia românească a importat astfel produse chinezești în valoare de aproximativ 12,7 euro.
Deficitul comercial total al României s-a ridicat în 2025 la 32,74 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că dezechilibrul cu China a reprezentat aproximativ un sfert din deficitul comercial de bunuri al țării.
Importurile românești din China nu sunt dominate exclusiv de bunurile de consum. O parte importantă este reprezentată de echipamente electrice, utilaje, produse electronice și alte bunuri industriale, ceea ce evidențiază integrarea Chinei în lanțurile de aprovizionare ale economiei românești.
Bruxelles-ul caută reechilibrarea relației, nu ruperea acesteia
Strategia declarată a Comisiei Europene rămâne „de-risking”, nu decuplarea economică de China. Bruxelles-ul afirmă că dorește menținerea relațiilor comerciale, dar în condiții de reciprocitate mai mare și cu o dependență redusă în sectoarele considerate strategice.
Presiunea asupra Comisiei este însă în creștere. Deficitul comercial continuă să se extindă, industria europeană se confruntă cu o concurență chineză mai puternică inclusiv în sectoarele cu valoare adăugată ridicată, iar restricțiile Beijingului asupra unor materii prime au demonstrat vulnerabilitatea lanțurilor europene de aprovizionare.
Mesajul transmis de Ursula von der Leyen la Strasbourg marchează, în acest context, o înăsprire a poziției Bruxelles-ului: dialogul cu Beijingul va continua, dar Comisia condiționează menținerea actualei abordări de rezultate concrete în reechilibrarea relației comerciale și își rezervă posibilitatea de a utiliza instrumentele europene de apărare comercială dacă negocierile nu produc aceste rezultate.
