Comisia Europeană a propus deblocarea a 4,2 miliarde de euro din fondurile de coeziune destinate Ungariei, după ce a evaluat pozitiv reformele adoptate de guvernul premierului Péter Magyar în domeniul statului de drept și al protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene. Bruxelles-ul propune, de asemenea, restabilirea accesului deplin al studenților și cercetătorilor maghiari la programele Erasmus+ și Horizon Europe.
Fondurile au fost suspendate în cadrul mecanismului european de condiționalitate privind statul de drept, activat în 2022 pe fondul problemelor identificate de Bruxelles în domenii precum achizițiile publice, combaterea corupției, conflictele de interese și eficiența urmăririi penale.
Comisia consideră acum că autoritățile de la Budapesta au remediat deficiențele care afectau direct bugetul Uniunii.
„Ungaria a făcut paşi importanţi pentru consolidarea statului de drept şi protejarea intereselor financiare ale Uniunii”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Decizia finală revine Consiliului UE
Deblocarea celor 4,2 miliarde de euro nu intră imediat în vigoare. Propunerea Comisiei trebuie aprobată de Consiliul Uniunii Europene, care are la dispoziție o lună pentru a lua o decizie. În cadrul mecanismului de condiționalitate, hotărârea este adoptată cu majoritate calificată, nu prin unanimitate.
Până la aprobarea Consiliului, restricțiile existente rămân în vigoare. După ridicarea lor, instituțiile maghiare afectate vor putea din nou să încheie angajamente financiare în cadrul programelor Erasmus+ și Horizon Europe.
Măsura face parte din procesul mai amplu de normalizare a relațiilor dintre Budapesta și Bruxelles, început după instalarea guvernului condus de Péter Magyar. În luna mai, Comisia Europeană și executivul ungar au convenit asupra unui cadru care ar putea permite accesarea a până la 16,4 miliarde de euro din fondurile europene blocate, condiționat de îndeplinirea reformelor convenite.
Ungaria mai urmărește accesarea a aproximativ 10 miliarde de euro din mecanismul european de redresare, iar evaluarea acestei solicitări continuă. Alte fonduri de coeziune, de peste 2 miliarde de euro, rămân blocate din cauza unor probleme distincte, inclusiv în domeniul azilului, protecției copilului și libertății academice.
Ungaria refuză, deocamdată, aderarea la „Carpathian 8”
În paralel cu apropierea de Bruxelles, guvernul Magyar menține o poziție prudentă față de noua Inițiativă pentru Integrare Carpatică lansată de Ucraina.
Premierul Péter Magyar a declarat că Ungaria a fost invitată să participe la formatul „Carpathian 8”, dar nu a acceptat aderarea și nu se consideră membră a inițiativei. Poziția Budapestei a venit după ce autoritățile ucrainene au prezentat Ungaria printre statele vizate de noul format regional.
Primul summit al Inițiativei pentru Integrare Carpatică a avut loc în perioada 18–20 septembrie, în regiunea Ivano-Frankivsk din Ucraina. La reuniune au participat reprezentanți ai României, Serbiei, Poloniei, Slovaciei, Cehiei și Austriei, iar reprezentanți maghiari au fost anunțați pentru componenta economică a summitului.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a prezentat noul format drept o platformă destinată aprofundării cooperării între statele din regiunea Carpaților, cu accent pe securitate, energie, logistică, dezvoltare economică și proiecte transfrontaliere.
Budapesta a precizat însă că participarea unor reprezentanți maghiari la activități asociate summitului nu echivalează cu aderarea formală a Ungariei la inițiativă.
