Von der Leyen, la Nuuk: UE pregătește investiții majore în Groenlanda, pe fondul presiunilor lui Trump

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se află într-o vizită de două zile în Groenlanda, unde Uniunea Europeană pregătește extinderea investițiilor în materii prime critice, infrastructură digitală și energie. Deplasarea are loc într-un moment în care Arctica a devenit un spațiu de competiție strategică tot mai intensă, iar președintele american Donald Trump continuă să susțină că Statele Unite ar trebui să controleze Groenlanda. (Internazionale)

Von der Leyen a ajuns duminică la Nuuk, unde a fost primită de șeful guvernului groenlandez, Jens-Frederik Nielsen, și de premierul danez Mette Frederiksen. Programul oficial al vizitei, desfășurate în zilele de 6 și 7 septembrie, include și o întâlnire cu premierul Insulelor Feroe, Beinir Johannesen. Din delegația europeană fac parte comisarul pentru parteneriate internaționale Jozef Síkela și Jyrki Katainen, consilier special al Comisiei pentru relația cu Arctica. (Repræsentation i Danmark)

Vizita depășește însă dimensiunea protocolară. Bruxellesul încearcă să transforme relația cu Groenlanda într-un parteneriat economic și strategic mai amplu, într-o perioadă în care Statele Unite, Rusia, China și statele europene acordă o atenție tot mai mare Arcticii.

UE pregătește o creștere substanțială a investițiilor

Ursula von der Leyen a confirmat duminică faptul că noul pachet european pentru Groenlanda va fi „substanțial”, fără să ofere deocamdată valoarea exactă.

Financial Times a relatat, citând oficiali familiarizați cu planul, că Bruxellesul pregătește aproximativ 200 de milioane de euro pentru perioada 2026-2027, fonduri care ar urma să fie direcționate către materii prime critice, energie regenerabilă, comunicații prin satelit, cabluri submarine, centre de date și dezvoltarea capacității administrative. Anunțul oficial este așteptat luni. (Internazionale)

Pachetul ar veni peste finanțările europene existente și ar marca o schimbare importantă de accent: relația UE-Groenlanda, construită tradițional în jurul pescuitului și educației, se extinde către infrastructură strategică, conectivitate și resurse minerale.

Groenlanda a părăsit Comunitatea Economică Europeană în 1985, însă face parte din Regatul Danemarcei, iar locuitorii săi, în calitate de cetățeni danezi, au cetățenie europeană. Uniunea menține de decenii mecanisme speciale de cooperare și finanțare cu teritoriul autonom. (Internazionale)

Jens-Frederik Nielsen a declarat că Groenlanda dorește să dezvolte în continuare „prietenia apropiată și bunul parteneriat” cu Uniunea Europeană. (Internazionale)

O declarație comună și un proiect pentru comunicații prin satelit

Luni, Ursula von der Leyen, Jens-Frederik Nielsen și Mette Frederiksen urmează să semneze o declarație comună reînnoită privind relațiile dintre Uniunea Europeană, Groenlanda și Danemarca.

Cei trei lideri vor lansa, de asemenea, la facilitățile operatorului groenlandez Tusass, un proiect destinat extinderii conectivității prin satelit a teritoriului. Comisia Europeană prezintă investiția drept una dintre componentele concrete ale noului parteneriat. (Repræsentation i Danmark)

Duminică, cei trei au efectuat și o deplasare cu barca în zona calotei glaciare groenlandeze.

„Pe măsură ce gheața se topește, o nouă realitate prinde contur”, a scris von der Leyen după vizită, într-o referire atât la schimbările climatice, cât și la transformările strategice generate de accesibilitatea tot mai mare a Arcticii. (Internazionale)

Groenlanda, între Europa și presiunea strategică a Washingtonului

Vizita europeană nu poate fi separată de disputa declanșată în acest an de Donald Trump.

Președintele SUA a susținut în repetate rânduri că Statele Unite trebuie să dobândească sau să controleze Groenlanda, invocând securitatea națională americană și riscul unei expansiuni ruse sau chineze în Arctica. La începutul anului, Casa Albă a confirmat că administrația analiza mai multe variante pentru atingerea acestui obiectiv și nu excludea, la nivel declarativ, opțiunea militară. (Reuters)

Poziția a provocat o dispută neobișnuit de dură între Washington și Copenhaga, două capitale aliate în NATO. Atât guvernul danez, cât și autoritățile groenlandeze au respins transferul suveranității asupra insulei.

Tensiunile s-au diminuat după discuțiile purtate la începutul anului și după stabilirea unui cadru de dialog între Statele Unite, Danemarca și Groenlanda. Aceste negocieri continuă însă fără un acord. În iulie, la summitul NATO din Turcia, Trump a reiterat că Statele Unite ar trebui să controleze Groenlanda. (Internazionale)

Washingtonul dispune deja de drepturi militare importante în Groenlanda în baza acordurilor de apărare cu Danemarca, iar teritoriul este inclus în aria de securitate a NATO. Disputa nu privește, așadar, simpla prezență militară americană, ci statutul politic și controlul strategic asupra insulei. (Internazionale)

Materiile prime critice devin una dintre marile mize

Dimensiunea economică a competiției este la fel de importantă.

Groenlanda deține zăcăminte importante de pământuri rare și alte minerale considerate strategice pentru industria de apărare, tehnologiile energetice, baterii și infrastructura digitală.

Pentru Uniunea Europeană, dezvoltarea unor proiecte în Groenlanda ar putea contribui la reducerea dependenței de furnizori externi, în special de China, obiectiv aflat deja în centrul Critical Raw Materials Act. (European Commission)

Potențialul geologic nu s-a transformat însă până acum într-o industrie minieră de amploare.

Aproximativ 135 de licențe miniere sunt deținute de peste 60 de companii, însă numai două mine sunt în prezent operaționale, potrivit datelor citate de AFP. Costurile ridicate, lipsa infrastructurii, condițiile climatice și procedurile de autorizare au încetinit dezvoltarea proiectelor. (RTÉ)

Interesul investitorilor a crescut însă puternic în 2026. Ministrul groenlandez pentru afaceri și resurse minerale, Naaja H. Nathanielsen, declara în martie pentru Reuters că o mare parte a noului interes provine din Marea Britanie, Canada și state ale Uniunii Europene. (Reuters)

Din această perspectivă, interesele Bruxellesului și ale Nuukului se intersectează: Groenlanda are nevoie de capital, infrastructură și piețe pentru dezvoltarea industriei extractive, iar UE caută surse alternative de materii prime strategice.

Controversa privind proiectul petrolier din estul Groenlandei

Un episod din luna august a arătat cât de sensibilă a devenit problema investițiilor străine în resursele insulei.

Un proiect petrolier din bazinul Jameson Land, în estul Groenlandei, a provocat controverse după ce au fost transportate echipamente în zonă înainte de finalizarea tuturor procedurilor administrative.

Titularul licențelor, subsidiara White Flame Energy a companiei britanice 80 Mile, lucrează cu parteneri americani la dezvoltarea proiectului. Autoritățile groenlandeze au transmis un avertisment formal privind debarcarea unor echipamente și nu au acordat încă autorizația necesară forajului exploratoriu. Programul a fost amânat, iar calendarul indicat în prezent de autorități vizează cel mai devreme iarna anului 2027. (TradingView)

Prin urmare, formularea potrivit căreia Groenlanda ar fi „respins” definitiv proiectul este prea categorică. Proiectul nu a primit încă aprobarea pentru foraj și a fost amânat în cadrul procesului de autorizare.

Exercițiu NATO cu aproximativ 400 de militari din zece state

Vizita lui von der Leyen se încheie în aceeași zi în care începe ARCTIC SHIELD 2026, unul dintre exercițiile militare desfășurate în cadrul consolidării prezenței NATO în regiune.

Între 7 și 18 septembrie, aproximativ 400 de militari, marinari și aviatori din zece state NATO vor participa la exerciții în sudul Groenlandei și în zona Kangerlussuaq. Sunt implicate forțe din statele nordice, Franța, Belgia, Canada și Țările de Jos, alături de observatori și structuri de sprijin din alte state aliate. (Forsvaret)

ARCTIC SHIELD face parte din activitatea mai largă Arctic Sentry, prin care NATO încearcă să își consolideze capacitatea de operare în Arctica și Atlanticul de Nord. În paralel sunt prevăzute operațiuni aeriene deasupra Islandei, Groenlandei și Canadei, cu participarea avioanelor americane, canadiene și daneze. (Forsvaret)

Suprapunerea dintre vizita conducerii Comisiei Europene, investițiile anunțate de Bruxelles și intensificarea activității militare NATO arată schimbarea de statut strategic a Groenlandei.

Pentru UE, miza este accesul la resurse, infrastructură și consolidarea unei relații politice de lungă durată. Pentru Danemarca și Groenlanda, investițiile europene oferă o alternativă suplimentară într-un moment de presiune externă. Pentru Washington, insula rămâne o componentă centrală a securității nord-americane.

Groenlanda nu mai este astfel doar un teritoriu periferic al Regatului Danemarcei, ci unul dintre punctele în care se întâlnesc în mod direct competiția pentru resurse, infrastructura strategică și securitatea Arcticii.