Trump dispune retragerea a 5.000 de militari americani din Germania
Administrația Donald Trump a decis retragerea a 5.000 de militari americani din Germania, o măsură care reflectă tensiunile dintre Washington și aliații europeni și ridică semne de întrebare privind angajamentul Statelor Unite în NATO.
Decizia, anunțată oficial de Pentagon la finalul săptămânii, a amplificat temerile europene privind viitorul angajamentului Statelor Unite în NATO. Retragerea a fost percepută ca o acțiune concretă ce marchează trecerea de la declarații la fapte în relațiile tensionate dintre Statele Unite și Europa.
Acțiunea survine într-un context de tensiune sporită între Washington și mai multe capitale occidentale, pe fondul războiului din Iran și al reproșurilor făcute de Donald Trump aliaților care au refuzat să susțină deschis campania americană. Liderii europeni interpretează această decizie ca un semnal că administrația Trump continuă să trateze securitatea continentală ca pe o negociere politică, nu ca pe un angajament strategic imuabil.
Potrivit oficialilor NATO, reducerea efectivelor nu a surprins prin fond, deoarece europenii discutau deja despre preluarea unei părți mai mari din apărare, însă a surprins prin forma brutală a anunțului și prin lipsa consultărilor prealabile.
Germania rămâne principalul hub militar american din Europa, iar diminuarea contingentului este interpretată drept un avertisment politic adresat întregii alianțe.
Decizia a fost influențată de disputa dintre Donald Trump și cancelarul german Friedrich Merz. Conform relatărilor publicate de Evenimentul Zilei, care citează surse militare americane și fluxuri internaționale, Merz a criticat public lipsa unei strategii clare a Washingtonului în războiul cu Iranul și a avertizat că Statele Unite riscă să fie „umilite” într-un conflict fără ieșire.
Replica lui Trump a fost promptă, liderul american cerând cancelarului german să își „repare propria țară” și să înceteze să interfereze în dosarul iranian.
La Berlin, oficialii au încercat să minimizeze schimbul de replici, însă Pentagonul a confirmat la scurt timp că planul de retragere militară merge înainte. Evenimentul Zilei notează că această confruntare a accelerat o criză diplomatică latentă dintre cele două administrații, deja afectată de divergențe comerciale, de poziția Germaniei față de Strâmtoarea Ormuz și de refuzul Berlinului de a intra într-o implicare militară directă în Golf.
În spatele ușilor închise, diplomații europeni încearcă să evite un efect de domino înaintea summitului NATO de la Ankara. Mai multe state membre au oferit deja sprijin logistic americanilor pentru operațiunile din Orientul Mijlociu și discută participarea la o eventuală misiune navală în Strâmtoarea Ormuz, tocmai pentru a demonstra că alianța încă funcționează.
Totuși, temerea dominantă este că Trump ar putea folosi și alte dosare militare pentru a forța concesii politice din partea Europei. Pentru capitalele europene, miza depășește cifra celor 5.000 de soldați retrași. Ceea ce provoacă neliniște este ideea că prezența americană poate deveni, de acum înainte, condiționată de loialitatea politică a aliaților față de Casa Albă.
În plin război în Orientul Mijlociu și cu Rusia încă activă pe flancul estic, Europa constată că dependența de Washington rămâne vitală, dar tot mai puțin predictibilă.
