Uniunea Europeană intensifică eforturile pentru reducerea dependenței de Starlink, rețeaua de comunicații prin satelit a companiei SpaceX, controlată de Elon Musk. Bruxellesul susține dezvoltarea unor competitori europeni, construirea propriei constelații de sateliți și introducerea unor noi reguli pentru operatorii spațiali. Demersurile au căpătat o importanță suplimentară după restricțiile aplicate recent serviciilor Starlink și Starshield utilizate de armata ucraineană, care au evidențiat vulnerabilitatea comunicațiilor strategice dependente de un singur furnizor.
Europa susține un rival pentru SpaceX și dezvoltă propria rețea de sateliți
Potrivit unei analize publicate de Politico, instituțiile europene urmăresc reducerea dominației Starlink prin mai multe inițiative industriale, tehnologice și legislative. Acestea nu constituie un program unic, ci măsuri aflate în diferite etape de pregătire și implementare.
Una dintre inițiativele importante este proiectul Bromo, prin care Airbus, Leonardo și Thales intenționează să își reunească activitățile spațiale într-o companie comună. Obiectivul este crearea unui grup european capabil să concureze mai eficient cu SpaceX și cu producătorii din China.
Proiectul necesită însă aprobarea autorităților de concurență. Compania germană OHB a avertizat că fuziunea ar putea reduce concurența pe piața europeană a sateliților, ceea ce complică procesul de autorizare.
În paralel, Comisia Europeană accelerează dezvoltarea constelației IRIS², destinată comunicațiilor guvernamentale securizate și serviciilor comerciale.
În august 2026, Bruxellesul a semnat un acord de implementare cu consorțiul SpaceRISE, extinzând proiectul la 348 de sateliți. Primele lansări sunt programate pentru 2029, iar serviciile inițiale ar urma să fie disponibile ulterior, odată cu desfășurarea progresivă a rețelei.
IRIS² trebuie să ofere instituțiilor europene, serviciilor de urgență și structurilor de apărare o infrastructură de comunicații aflată sub control european.
Restricțiile Starlink din Ucraina accelerează căutarea unor soluții alternative
Dependența de tehnologia SpaceX a devenit o preocupare imediată după ce, la jumătatea lunii octombrie, armata ucraineană a întâmpinat restricții privind utilizarea serviciilor Starlink și Starshield pe platforme aflate în mișcare.
Limitările au afectat operațiuni cu drone, comunicații militare și activități de apărare împotriva atacurilor rusești.
Elon Musk a susținut ulterior că armata ucraineană a încălcat condițiile de utilizare ale serviciului comercial Starlink prin folosirea acestuia pentru atacuri ofensive. Oficialii ucraineni au contestat acuzația.
Pe 24 octombrie, Ministerul Apărării din Ucraina a confirmat restabilirea funcționării serviciilor la vitezele necesare operațiunilor militare. Responsabilitatea exactă pentru introducerea restricțiilor rămâne însă disputată.
În acest context, UE discută posibilitatea de a oferi Ucrainei acces la GOVSATCOM, sistemul european care reunește capacități de comunicații securizate prin satelit furnizate de statele membre.
Consiliul UE a autorizat în martie 2026 deschiderea negocierilor pentru participarea Ucrainei la program. Sistemul ar putea asigura o soluție complementară, însă nu dispune în prezent de capacitatea necesară pentru a înlocui integral Starlink.
Bruxellesul pregătește noi reguli pentru frecvențe și operatorii spațiali
O altă direcție privește controlul asupra frecvențelor utilizate pentru comunicațiile directe dintre sateliți și telefoanele mobile.
Comisia Europeană a propus în mai 2026 un nou mecanism de autorizare la nivelul UE pentru banda de 2 GHz, după expirarea licențelor existente în 2027. Procedura ar urma să stabilească reguli comune pentru operatorii interesați, inclusiv pentru cei care dezvoltă servicii de conectivitate directă prin satelit.
SpaceX contestă abordările de reglementare considerate restrictive, în timp ce instituțiile europene invocă necesitatea unei concurențe eficiente și a protejării unei resurse strategice. Propunerea legislativă nu echivalează însă cu excluderea companiei americane de pe piața europeană.
Separat, Comisia promovează EU Space Act, un cadru legislativ care urmărește introducerea unor cerințe comune privind securitatea cibernetică, reziliența infrastructurii spațiale, prevenirea coliziunilor și gestionarea deșeurilor orbitale.
Noile obligații ar urma să se aplice operatorilor care furnizează servicii spațiale pe piața europeană, inclusiv companiilor din afara Uniunii.
Deși aceste inițiative urmăresc consolidarea autonomiei tehnologice europene, înlocuirea Starlink nu poate fi realizată imediat. SpaceX dispune deja de o infrastructură orbitală extinsă, în timp ce proiectele europene necesită investiții, autorizări și mai mulți ani de dezvoltare.
Pentru Bruxelles, prioritatea este diversificarea furnizorilor și asigurarea continuității comunicațiilor esențiale, în special în domeniul apărării, unde întreruperea accesului la serviciile prin satelit poate avea consecințe operaționale imediate.
