Liderii administrațiilor din Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord urmează să se întâlnească luni, 14 septembrie, la Cardiff, într-un summit fără precedent consacrat cooperării dintre formațiunile care susțin independența Scoției și Țării Galilor, respectiv reunificarea Irlandei.
Potrivit The Telegraph, participanții intenționează să semneze o declarație comună privind dreptul națiunilor componente ale Regatului Unit de a-și decide viitorul constituțional. Reuniunea are loc într-un moment în care SNP conduce din nou guvernul scoțian, Plaid Cymru a preluat pentru prima dată conducerea executivului galez, iar Michelle O’Neill, reprezentanta Sinn Féin, ocupă funcția de First Minister al Irlandei de Nord.
Summitul nu echivalează însă cu declanșarea unei proceduri de „separare a Regatului Unit”. Scoția și Țara Galilor nu dispun în prezent de competența legală de a organiza unilateral referendumuri privind independența, în timp ce Irlanda de Nord beneficiază deja de un mecanism distinct pentru un referendum privind reunificarea cu Republica Irlanda, prevăzut de Acordul din Vinerea Mare și de Northern Ireland Act 1998.
O nouă configurație politică în cele trei națiuni
Alegerile din 2026 au modificat semnificativ raporturile politice din cadrul Regatului Unit.
În Scoția, Scottish National Party a obținut un al cincilea mandat consecutiv la guvernare, iar John Swinney conduce în continuare executivul de la Edinburgh. Potrivit guvernului scoțian, noul Parlament de la Holyrood are cea mai numeroasă reprezentare favorabilă independenței de la crearea instituției.
În Țara Galilor, Plaid Cymru a câștigat alegerile pentru Senedd din luna mai, punând capăt dominației exercitate timp de un secol de Labour în politica galeză. Rhun ap Iorwerth a fost ales First Minister la 12 mai 2026, devenind primul lider al Plaid Cymru care conduce guvernul galez.
Situația Irlandei de Nord este diferită. Sinn Féin susține reunificarea insulei, iar Michelle O’Neill ocupă funcția de First Minister, însă executivul de la Belfast funcționează pe baza principiului împărțirii puterii stabilit prin acordurile de pace. Deputy First Minister Emma Little-Pengelly, reprezentanta Democratic Unionist Party, exercită o funcție cu autoritate comună în cadrul conducerii executivului.
La reuniunea de la Cardiff va participa și Mary Lou McDonald, președinta Sinn Féin și lidera opoziției din Republica Irlanda. Sinn Féin confirmase încă din 9 septembrie că McDonald și Michelle O’Neill urmau să se deplaseze la Cardiff pentru discuții cu John Swinney și Rhun ap Iorwerth privind dreptul celor trei națiuni de a-și decide viitorul.
Cooperare în domeniul economiei, energiei și relațiilor cu Europa
Reuniunea urmărește și instituționalizarea unei cooperări mai strânse între administrațiile conduse de SNP, Plaid Cymru și reprezentanții Sinn Féin.
Discuțiile sunt așteptate să includă economia, energia, relațiile cu Europa și chestiunile constituționale, într-un moment în care atât Edinburghul, cât și Cardifful încearcă să obțină competențe suplimentare de la Londra.
Cooperarea dintre Scoția și Țara Galilor a început deja să se intensifice. John Swinney și Rhun ap Iorwerth s-au întâlnit în iulie, la Glasgow, și au anunțat intenția de a construi o relație mai strânsă între cele două guverne, inclusiv în negocierile cu Westminster privind finanțarea și competențele devoluate.
Pentru SNP și Plaid Cymru, obiectivul pe termen lung rămâne transformarea Scoției și Țării Galilor în state independente, cu perspectiva revenirii în Uniunea Europeană. În cazul Sinn Féin, obiectivul constituțional este diferit: reunificarea Irlandei de Nord cu Republica Irlanda.
Disputa dintre John Swinney și Andy Burnham privind un nou referendum
Summitul are loc pe fondul unei noi dispute constituționale între guvernul scoțian și premierul britanic Andy Burnham.
În timpul sesiunii de întrebări adresate prim-ministrului din 9 septembrie, Burnham a fost întrebat dacă Scoția ar trebui să beneficieze de un mecanism juridic asemănător celui existent pentru Irlanda de Nord.
Premierul britanic a declarat că un referendum privind reunificarea Irlandei trebuie analizat de secretarul de stat pentru Irlanda de Nord atunci când există un consens clar și când opinia publică evoluează suficient pentru ca organizarea votului să fie luată în considerare.
„Aș spune că situația este exact aceeași în Scoția”, a afirmat Burnham, adăugând că nu consideră că există în prezent o majoritate în favoarea organizării unui nou referendum și că, până când această situație nu se schimbă, votul nu va avea loc.
Declarația a fost imediat interpretată de John Swinney drept o schimbare importantă de poziție.
La 10 septembrie, premierul scoțian i-a trimis lui Burnham o scrisoare prin care i-a solicitat o întâlnire pentru transformarea acestui principiu într-un mecanism juridic clar care să permită organizarea unui referendum atunci când există suficient sprijin public.
„Este important să ne întâlnim pentru a discuta cum transformăm acest principiu într-un mecanism juridic convenit, așa cum există în Irlanda de Nord”, a transmis Swinney.
Downing Street a încercat ulterior să limiteze interpretarea declarației premierului, precizând că poziția guvernului nu s-a schimbat și că un nou referendum privind independența Scoției nu se află în prezent pe agenda executivului britanic.
Scoția și Țara Galilor nu pot convoca unilateral referendumuri
Din punct de vedere juridic, situațiile celor trei națiuni sunt diferite.
Curtea Supremă a Regatului Unit a stabilit în 2022 că Parlamentul scoțian nu are competența de a organiza unilateral un nou referendum privind independența. Organizarea unui astfel de scrutin necesită transferarea competențelor de către Westminster, așa cum s-a întâmplat înaintea referendumului din 2014.
O situație asemănătoare există în Țara Galilor. Plaid Cymru a promis în programul electoral din 2026 că va solicita transferarea către Senedd a dreptului de a stabili calendarul și procedura unui eventual referendum privind independența, însă această competență aparține în prezent Parlamentului britanic.
Irlanda de Nord reprezintă excepția. Northern Ireland Act 1998 prevede că secretarul de stat britanic trebuie să convoace un referendum dacă apreciază că este probabil ca majoritatea celor care ar participa la vot să susțină reunificarea cu Republica Irlanda. Dacă un asemenea referendum este organizat și reunificarea este respinsă, un nou scrutin nu poate avea loc timp de șapte ani.
Declarațiile lui Donald Trump readuc reunificarea Irlandei în atenție
Summitul de la Cardiff va avea loc la două zile după ce președintele american Donald Trump a intervenit public în dezbaterea privind viitorul Irlandei de Nord.
Aflat sâmbătă, 12 septembrie, la Dublin, Trump a declarat că i-ar „plăcea” să vadă o Irlandă unită și a apreciat că reunificarea ar fi „un lucru extraordinar”. Președintele american a sugerat totodată că unificarea insulei este, în opinia sa, inevitabilă, deși a recunoscut că Regatul Unit trebuie să aibă un rol în proces.
Declarația a provocat reacții puternice în rândul formațiunilor unioniste din Irlanda de Nord, în timp ce Sinn Féin a salutat readucerea subiectului în dezbaterea internațională.
Reuniunea de la Cardiff marchează astfel o etapă nouă în coordonarea politică dintre SNP, Plaid Cymru și Sinn Féin. Cele trei formațiuni urmăresc obiective constituționale diferite, dar împărtășesc aceeași revendicare fundamentală: deciziile privind viitorul Scoției, Țării Galilor și Irlandei de Nord să fie luate prin votul populațiilor respective.
