Autoritățile olandeze se pregătesc pentru posibilitatea ca Statele Unite să extindă sancțiunile împotriva Curții Penale Internaționale și să vizeze instituția de la Haga, nu doar oficiali individuali. Surse diplomatice și guvernamentale olandeze au declarat pentru Associated Press că au fost avertizate că noile măsuri sunt iminente. Doi oficiali americani au precizat însă că amploarea și forma sancțiunilor nu au fost încă stabilite și că nu este așteptat un anunț în această săptămână. (AP News)
Oficialii din Țările de Jos, statul-gazdă al Curții Penale Internaționale (CPI), analizează modalități prin care instituția să își poată continua activitatea în cazul unor sancțiuni americane extinse, inclusiv plata angajaților, protecția martorilor și funcționarea centrului de detenție al Curții.
Sursele diplomatice și guvernamentale citate de Associated Press au vorbit sub protecția anonimatului, deoarece nu erau autorizate să discute public informațiile primite. (AP News)
Washingtonul a sancționat deja peste o duzină de actuali și foști oficiali și membri ai personalului CPI, inclusiv jumătate dintre judecătorii în funcție ai Curții. Secretarul de stat american Marco Rubio a descris politica administrației Trump drept o „sweeping campaign to dismantle the threat posed by the International Criminal Court”. (AP News)
Washingtonul contestă jurisdicția CPI asupra cetățenilor americani și israelieni
Statele Unite se opun investigațiilor CPI care vizează cetățeni ai unor state care nu au aderat la Statutul de la Roma, în special SUA și Israel.
Washingtonul a contestat ancheta CPI privind presupuse crime comise în Afganistan și mandatele de arestare emise în legătură cu războiul din Gaza, inclusiv cel împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu. Israelul respinge acuzațiile formulate împotriva oficialilor săi.
Statele Unite, Israelul, Rusia, China și India nu sunt membre ale Curții Penale Internaționale. CPI are în prezent 125 de state membre. (AP News)
Administrația americană susține că instituția și-a depășit mandatul. În august, Marco Rubio a caracterizat CPI drept o instanță „coruptă și fatal politizată” și a declarat că Washingtonul nu va accepta ceea ce consideră a fi o încălcare a suveranității statelor. (AP News)
CPI respinge poziția Washingtonului și susține că măsurile americane afectează independența și funcționarea instituției. Uniunea Europeană și-a reafirmat în iulie sprijinul pentru Curte și a cerut protejarea acesteia și a oficialilor săi împotriva presiunilor și sancțiunilor. (Consilium)
SUA ar fi cerut Țărilor de Jos să își reconsidere participarea la CPI
Potrivit a două surse citate de Associated Press, oficiali americani și-ar fi avertizat omologii olandezi că sancțiunile ar putea fi impuse începând chiar de luni și ar fi încurajat Țările de Jos să se retragă din Curtea Penală Internațională.
Informația privind calendarul nu este însă confirmată oficial. Doi oficiali americani au declarat separat pentru AP că sunt posibile noi sancțiuni, dar că amploarea și forma acestora nu au fost încă finalizate și că nu este anticipat un anunț în cursul acestei săptămâni. (AP News)
O eventuală sancționare a CPI ca instituție ar putea avea consecințe mult mai ample decât măsurile aplicate până acum unor persoane. Instituția ar putea întâmpina dificultăți în accesarea serviciilor financiare și informatice americane, în efectuarea plăților și în menținerea relațiilor contractuale cu companii expuse jurisdicției SUA.
Efectele sancțiunilor individuale au fost deja semnificative. Potrivit AP, fostul procuror-șef al CPI sancționat de Washington în 2025 și-a pierdut accesul la serviciul de e-mail Microsoft, i-au fost blocate conturile bancare și i-a fost interzisă intrarea în Statele Unite. (AP News)
CPI și-a redus dependența de companiile americane
Curtea se pregătește de mai multe luni pentru posibilitatea extinderii sancțiunilor.
La începutul acestui an, CPI a renunțat la produsele Microsoft și a migrat către un furnizor german de software, potrivit a trei membri ai personalului Curții citați de Associated Press. Instituția și-a schimbat, de asemenea, furnizorii de asigurări și anumite servicii financiare, orientându-se către companii fără expunere în Statele Unite. (AP News)
Oficialii olandezi și reprezentanții Curții speră că, în cazul sancționării instituției, Washingtonul va acorda o perioadă de tranziție de șase luni înainte ca măsurile să producă efecte depline. Argumentul este că CPI are nevoie de timp pentru a elimina dependențele rămase față de companiile americane.
Companiile care continuă să furnizeze servicii unei entități sancționate de SUA s-ar putea confrunta cu riscuri juridice și financiare considerabile în jurisdicția americană.
Uniunea Europeană are instrumente limitate pentru protejarea Curții
Țările de Jos și Uniunea Europeană analizează posibilitatea utilizării mecanismelor europene împotriva efectelor extrateritoriale ale sancțiunilor americane.
Unul dintre instrumentele discutate este așa-numitul „Blocking Statute”, Regulamentul european 2271/96, conceput pentru protejarea operatorilor europeni împotriva efectelor extrateritoriale ale anumitor sancțiuni adoptate de state terțe. Parlamentul European a cerut în 2026 activarea acestui instrument pentru limitarea efectelor sancțiunilor americane împotriva oficialilor CPI. (EUR-Lex)
Aplicarea mecanismului în cazul unor sancțiuni împotriva CPI ar necesita însă măsuri suplimentare la nivel european, iar protecția directă a Curții ridică probleme juridice distincte, deoarece CPI este o organizație internațională, nu o instituție a Uniunii Europene.
UE a declarat că va continua să sprijine politic, diplomatic, financiar și practic Curtea Penală Internațională și sistemul instituit prin Statutul de la Roma. (Consilium)
Posibila sancționare a CPI ca instituție ar reprezenta o escaladare semnificativă față de măsurile americane aplicate până acum unor judecători, procurori și alți oficiali ai Curții și ar putea afecta direct infrastructura financiară și tehnologică necesară funcționării tribunalului de la Haga.
