Victoria Partidului Democrat în alegerile intermediare din Statele Unite, desfășurate la 3 noiembrie, a provocat reacții diferite în capitalele lumii. Liderii europeni speră într-o cooperare transatlantică mai echilibrată și într-un sprijin american consolidat pentru Ucraina, în timp ce Rusia privește cu scepticism noua majoritate din Congres. China a adoptat o poziție prudentă, iar Iranul interpretează rezultatul drept un semnal de opoziție față de politica militară a administrației Donald Trump.
Democrații au obținut controlul asupra Senatului și Camerei Reprezentanților, schimbând raportul de forțe de la Washington pentru ultimii doi ani ai mandatului prezidențial. Noua majoritate își va începe activitatea în ianuarie 2027, fără ca rezultatul scrutinului să modifice atribuțiile constituționale ale președintelui în politica externă.
Europa salută rezultatul, dar avertizează că schimbarea politicii americane nu este garantată
Premierul Spaniei, Pedro Sánchez, a interpretat victoria democraților drept un vot împotriva politicilor economice și sociale promovate de administrația Trump. Într-un mesaj publicat pe platforma X, liderul spaniol a susținut că alegătorii americani au respins politicile care favorizează sărăcirea populației, discriminarea și negarea schimbărilor climatice.
Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a descris rezultatul drept un semnal politic puternic privind schimbarea de direcție dorită de electoratul american. El a apreciat că noua configurație a Congresului ar putea facilita apropierea pozițiilor Washingtonului și Oslo în domeniile climei, politicii externe și asistenței pentru dezvoltare.
În Germania, ministrul Apărării, Boris Pistorius, a salutat victoria democraților, dar a subliniat că Europa trebuie să continue consolidarea propriilor capacități militare, indiferent de evoluțiile politice americane.
Premierul polonez Donald Tusk a întâmpinat rezultatul ca pe un semnal favorabil democrației americane și și-a exprimat speranța că acesta va contribui la stabilitatea Europei.
O poziție mai rezervată a venit din Franța, unde ministrul Economiei și Finanțelor, Roland Lescure, a avertizat că Donald Trump păstrează o autoritate considerabilă asupra politicii externe a Statelor Unite.
În Italia, ministrul de externe Antonio Tajani a reafirmat continuitatea relațiilor strategice dintre Roma și Washington, indiferent de partidul care controlează Congresul.
Ucraina speră la sprijin suplimentar, Rusia respinge perspectiva schimbării politicii sale
Războiul din Ucraina reprezintă una dintre principalele teme urmărite de liderii europeni după scrutinul american.
Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, și-a exprimat speranța că noul Congres va continua să sprijine Ucraina și să intensifice presiunile asupra Rusiei.
Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a declarat că rezultatul alegerilor ar putea permite noi discuții între democrați și republicani privind asistența pentru Kiev.
Vicepreședinta Parlamentului European, Christel Schaldemose, a manifestat un optimism prudent, apreciind că rezultatul ar putea favoriza sprijinul pentru Ucraina și cooperarea internațională. Ea a insistat însă că Uniunea Europeană trebuie să își consolideze autonomia strategică.
Moscova a transmis un mesaj diferit. Viceministrul rus de externe Serghei Riabkov a declarat că poziția conducerii Partidului Democrat față de Rusia este puternic negativă. Oficialul a susținut că politica Moscovei privind Ucraina nu depinde de schimbările politice din alte state.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, și-a exprimat speranța că Donald Trump va continua demersurile diplomatice pentru soluționarea conflictului, evitând să se pronunțe asupra efectelor pe care noua majoritate parlamentară le-ar putea avea asupra negocierilor.
China și Iranul, reacții diferite la schimbarea majorității din Congres
Beijingul a evitat să interpreteze politic rezultatul alegerilor. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, a calificat scrutinul drept o chestiune internă a Statelor Unite și a reafirmat disponibilitatea Chinei pentru menținerea unui dialog constructiv cu Washingtonul.
În schimb, președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a prezentat victoria democraților drept un mesaj al alegătorilor americani împotriva războiului.
Oficialul iranian a avertizat administrația americană să nu ignore ceea ce Teheranul consideră a fi opoziția electoratului față de intervențiile militare. Interpretarea sa intervine pe fondul conflictului dintre Statele Unite și Iran și al tensiunilor persistente din Orientul Mijlociu.
Din Africa de Sud, președintele Cyril Ramaphosa a apreciat că victoria democraților ar putea deschide o nouă etapă în relațiile internaționale, exprimându-și speranța într-o cooperare mai bună cu Washingtonul.
Noua majoritate ar putea limita agenda lui Trump, fără să controleze politica externă
Reacțiile internaționale reflectă atât așteptările privind schimbarea direcției politice americane, cât și îngrijorările legate de un posibil blocaj instituțional.
Premierul Cehiei, Andrej Babiš, a avertizat că divizarea puterii între Casa Albă și Congres ar putea genera confruntări politice prelungite, inclusiv dispute privind dreptul de veto prezidențial și eventuale proceduri de destituire.
Ministrul belgian al Apărării, Theo Francken, a exprimat preocupări similare, arătând că polarizarea politică americană ar putea îngreuna procesul de guvernare.
Deși democrații vor putea influența bugetul federal, finanțarea ajutorului pentru Ucraina și controlul parlamentar asupra administrației, Donald Trump își păstrează prerogativele executive și dreptul de veto.
Pentru partenerii internaționali ai Statelor Unite, rezultatul alegerilor deschide astfel o perioadă de reașezare a relațiilor cu Washingtonul, în care influența noului Congres va depinde de capacitatea democraților și republicanilor de a ajunge la acorduri asupra principalelor dosare externe.
Citește și
