Inițiativa SUA pentru protejarea libertății de exprimare la ONU
Administrația Trump intenționează să utilizeze Adunarea Generală a Națiunilor Unite din septembrie pentru a promova o declarație globală privind libera exprimare, care este percepută de parlamentarii europeni drept o critică a reglementărilor tehnologice impuse de Uniunea Europeană, potrivit Politico.
Statele Unite au început să distribuie un proiect al declarației comune către mai multe țări, cu speranța că aceasta va fi semnată de șefii de guvern în cadrul unui eveniment organizat în marja reuniunii anuale a Națiunilor Unite din septembrie.
Textul documentului critică „noile legi” și „cadrele de reglementare” care amenință libertatea de exprimare în „țările democratice din punct de vedere istoric”.
Casa Albă și Partidul Republican au atacat în repetate rânduri regulile adoptate în mai multe jurisdicții din Uniunea Europeană, susținând că acestea echivalează cu cenzura.
Vicepreședintele american JD Vance a declarat în februarie 2025 că „cea mai mare amenințare la adresa Europei nu sunt dictaturi precum cele din Rusia sau China, ci propriile sale acțiuni împotriva libertății de exprimare”.
Inițiativa prevede ca semnatarii să se „angajeze” să recunoască că pedepsirea discursurilor considerate false, etichetate drept „dezinformare”, „informare falsă” sau „discurs instigator la ură”, pune în pericol „libertatea de exprimare”, cu excepția cazului în care acestea incită direct la violență.
Subsecretarul de stat american pentru diplomație publică, Sarah Rogers, a anunțat joi pe platforma X că proiectul declarației privind „libertatea de exprimare” a fost elaborat în cadrul discuțiilor recente de la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Potrivit lui Sarah Rogers, „Am redactat o declarație comună cu scopul de a promova transparența și de a genera consensul. Declarația este concepută ca o expresie a curtoaziei și a valorilor comune, precum și ca o sursă de îndrumare interpretativă pentru companiile americane de vorbire care respectă legile străine”.
Sarah Rogers a adăugat că declarația nu are scopul de a anula Legea privind serviciile digitale (DSA), legea emblematică a Uniunii Europene privind platformele online.
Poziția Uniunii Europene față de proiectul american
Doi oficiali ai Uniunii Europene au confirmat că proiectul de declarație este în prezent distribuit la Bruxelles, înainte de evenimentul de semnare planificat la ONU în septembrie.
Susținătorii documentului susțin că legile europene au mers prea departe și reprezintă un pretext pentru sufocarea anumitor tipuri de discurs.
Europarlamentarul Sandro Gozi, care a trecut de la neofasciștii din MSI la socialiștii din Partidul Democrat, afirmă că administrația Trump promovează un „Vest Sălbatic global”, în care platformele online nu ar trebui reglementate.
Consiliul Uniunii Europene, unde se reunesc diplomați și experți guvernamentali din cele 27 de state membre, a discutat marți proiectele de rezoluții în cadrul unui punct de pe ordinea de zi intitulat „Protejarea și promovarea libertății de exprimare online”.
Țările membre ar putea încerca să negocieze textul declarației astfel încât să evite crearea unui precedent internațional care să critice legile interne ce limitează libertatea de exprimare, dar și pentru a preveni posibilele critici în cazul refuzului de a semna un document care condamnă cenzura.
Aspecte protejate de declarația privind libertatea de exprimare
Proiectul prevede că semnatarii trebuie să „se angajeze să evite impunerea de obligații furnizorilor de servicii care duc la eliminarea excesivă de conținut sau la protejarea libertății de exprimare prin presiune legală sau de reglementare”.
De asemenea, guvernele trebuie să accepte că nu vor solicita platformelor online să „modereze proactiv conținutul” care intră în anumite categorii de exprimare.
Categoriile de exprimare protejată în cadrul proiectului includ discursul politic și cel religios, precum și „discursul despre procesele electorale”, inclusiv preocupările „privind sistemele de numărare a voturilor”.
Documentul menționează și „discursul științific, academic și intelectual, inclusiv opinii și teorii inovatoare privind sănătatea publică”, precum și „fapte susținute statistic, biologic sau empiric, chiar și în cazul în care aceste fapte sunt contestate de organisme oficiale sau sunt incomode din punct de vedere politic”.
