Statele europene depind de tehnologia americană în domeniul militar, risc crescut de suspendare a accesului la servicii
În Europa, majoritatea țărilor utilizează servicii cloud americane pentru infrastructura militară, ceea ce le expune riscului unei întreruperi unilaterale a accesului la date sau aplicații, potrivit unor analize recente publicate de EuroNews.
Conform analizei, 16 state europene, printre care România, Germania, Polonia și Regatul Unit, folosesc direct servicii cloud furnizate de companii americane precum Microsoft, Amazon Web Services, Google sau Oracle pentru operațiuni critice de apărare. Alte șapte țări, inclusiv Franța, Italia și Spania, depind indirect de aceste tehnologii prin intermediul contractorilor europeni, fiind clasificate la risc mediu.
Raportul think tank-ului Future of Technology Institute (FOTI) a evaluat contractele publice și infrastructura digitală utilizată de ministerele apărării din Europa, evidențiind faptul că această dependență ridică probleme legate de suveranitatea digitală și capacitatea statelor de a controla integral infrastructura critică.
Conceptul de „kill switch” se referă la posibilitatea ca autoritățile americane sau companiile care furnizează servicii cloud să limiteze accesul la date sau aplicații în anumite condiții legale sau politice. Un mecanism important în acest context este CLOUD Act, lege adoptată în Statele Unite care permite accesul autorităților la datele stocate de companii americane, indiferent de locația serverelor.
Potrivit Euronews și altor publicații, acest risc nu este doar teoretic. În 2025, Microsoft ar fi blocat conturile procurorului-șef al Curții Penale Internaționale, Karim Khan, ca urmare a sancțiunilor impuse de Statele Unite. De asemenea, compania Maxar Technologies ar fi restricționat accesul Ucrainei la imagini satelitare în contextul suspendării schimbului de informații cu SUA.
Publicația The Brussels Times confirmă aceste concluzii, menționând că „riscul unui kill switch tehnologic american ar putea afecta majoritatea sistemelor de apărare din UE”. Raportul FOTI subliniază că multe dintre sistemele armatei europene nu sunt complet izolate de infrastructura globală, depinzând de actualizări regulate, licențe software și mentenanță furnizate de companii americane.
În cazul unor sancțiuni sau restricții, serviciile cloud ar putea deveni nefuncționale într-un interval scurt. Estimările indică faptul că software-ul ar putea funcționa doar câteva săptămâni după suspendarea accesului, până la expirarea licențelor, ceea ce creează o vulnerabilitate operațională semnificativă, mai ales în contextul unor crize geopolitice.
Microsoft este cel mai mare furnizor de cloud pentru instituțiile de apărare din Europa, fiind prezent în aproape 20 de state. Google și Oracle dețin, de asemenea, contracte importante. Această concentrare a infrastructurii în mâinile unor companii din afara Uniunii Europene ridică întrebări legate de autonomia strategică a blocului comunitar.
Uniunea Europeană încearcă să reducă această dependență, inclusiv prin acordarea unor contracte de sute de milioane de euro către furnizori europeni de cloud. Mai multe state caută alternative: Austria a făcut tranziția către soluții open-source și a redus utilizarea produselor Microsoft în instituțiile publice, inclusiv în sectorul militar. Olanda explorează dezvoltarea unui cloud militar suveran în colaborare cu companii europene, fără implicarea furnizorilor americani.
Marile companii tehnologice au lansat oferte de „cloud suveran” în Europa, promițând stocarea datelor în interiorul Uniunii și respectarea legislației europene. Totuși, experții avertizează că aceste soluții nu elimină complet dependența, deoarece actualizările și suportul tehnic rămân controlate de furnizorii inițiali.
O analiză publicată de The European arată că Bruxelles-ul încearcă să dezvolte o infrastructură alternativă pentru a reduce riscurile strategice asociate acestei dependențe. Dependența Europei de serviciile cloud americane în domeniul apărării este tot mai frecvent considerată o vulnerabilitate strategică, iar analizele recente indică posibilitatea limitării accesului la infrastructuri critice în anumite circumstanțe.
