România depinde în proporție de 77% de importurile de petrol pentru consumul intern, conform datelor Eurostat din 2024 citate de Euronews
Deși acest procent indică o importanță ridicată a petrolului adus din exterior, România se situează printre țările europene cu cel mai redus grad de dependență, depășită doar de Danemarca, care are o dependență de importuri de 58,1%.
În Europa, România este urmată în clasament de Ungaria, cu o dependență de 83,5%, Italia cu 89,8%, Germania cu 96,9%, iar Franța înregistrează o dependență aproape totală, de 99,8%. La nivelul Uniunii Europene, dependența de importuri de petrol este mult mai accentuată, cu o rată medie de 96,6% în 2024. Uniunea a importat 471,3 milioane de tone de țiței, în timp ce producția internă a fost de numai 15,5 milioane de tone.
Diferența majoră între cantitatea de petrol importată și procentul de dependență de importuri este explicată de existența unei producții interne. România beneficiază de această situație, ceea ce îi reduce vulnerabilitatea în fața fluctuațiilor pieței globale. Țările de Jos, care au primit cele mai mari volume de petrol în UE, de 138,3 milioane de tone, sunt un important centru de rafinare și reexport, iar o parte considerabilă din petrolul importat acolo este ulterior trimisă către alte state europene.
În 2025, România a importat aproximativ 8,9 milioane de tone de petrol, dintr-un consum de circa 11,4 milioane de tone, potrivit datelor INS obținute de Mediafax. Kazahstan este principala sursă de țiței pentru România, cu o pondere de aproximativ 72,8% în primele patru luni ale anului 2026. Această dependență de anumite rute și furnizori crește riscurile pentru aprovizionarea țării.
Prețul petrolului Brent a depășit 100 de dolari pe baril după noile atacuri asupra transporturilor din zona Strâmtorii Ormuz, ceea ce a crescut costul țițeiului cu 65,7% față de sfârșitul anului 2025, conform Euronews. Majoritatea petrolului consumat în Uniunea Europeană este folosit pentru transport, iar această creștere de prețuri afectează costul carburanților, transportului aerian și al mărfurilor.
În acest context, deși România nu are cea mai ridicată dependență de petrolul din import din Europa, orice perturbare prelungită a pieței globale sau a rutelor de aprovizionare poate avea un impact rapid asupra rafinăriilor și, în final, asupra prețului la pompă.
