Rețele ilegale exploatează sistemul de azil din Marea Britanie prin metode false ale migranților
O investigație realizată de BBC, sub acoperire, dezvăluie modul în care migranții aflați în pragul expirării vizelor sunt învățați să creeze dosare false de azil pe criteriul orientării sexuale, folosind povești inventate și probe fabricate pentru a continua să stea în Regatul Unit, contra cost.
Investigația evidențiază un sistem bine organizat, în care consilieri și intermediari oferă migranților „soluții” pentru a rămâne în Marea Britanie după ce vizele de studiu, muncă sau turism le expiră.
În loc să invoce motive reale de protecție, aceștia sunt instruiți să pretindă că sunt homosexuali și că s-ar afla în pericol dacă s-ar întoarce în țări precum Pakistan sau Bangladesh. Li se construiesc scenarii detaliate și li se explică exact cum să se comporte în fața autorităților pentru ca povestea să pară credibilă.
Acest proces este oferit ca un serviciu plătit, iar cei implicați promit șanse ridicate de succes, mizând pe dificultatea verificării acestor declarații de către autorități.
Reporteri sub acoperire au descoperit că migranții primesc un „pachet complet” pentru dosarele de azil, care include fotografii din cluburi, scrisori de susținere și declarații ale unor persoane care pretind că au avut relații cu solicitantul. În unele cazuri, li se recomandă să meargă la medic și să pretindă că suferă de depresie pentru a obține documente medicale. Unii ajung chiar să invoce boli grave, precum HIV, pentru a-și întări cererea.
Tarifele pentru aceste servicii pot ajunge până la 7.000 de lire, o firmă menționată în anchetă promițând un risc „foarte mic” de respingere. Alte persoane implicate cer sume mai mici, dar oferă același tip de sprijin, de la pregătirea interviului până la fabricarea probelor. Migranții sunt avertizați că succesul depinde de coerența poveștii și trebuie să memoreze detalii pe care să le susțină convingător în fața autorităților.
O altă componentă a sistemului este implicarea în întâlniri ale unor grupuri care se prezintă drept organizații ce sprijină comunitatea LGBT. La un astfel de eveniment din estul Londrei, mai mulți participanți au dezvăluit reporterilor că realitatea este diferită de cea oficială.
„Majoritatea oamenilor de aici nu sunt gay”, a spus unul dintre participanți. Altul a afirmat: „Nimeni nu este gay aici. Nici măcar 1%. Nici măcar 0,01% nu sunt gay.”
Aceste întâlniri sunt folosite pentru a crea impresia apartenenței la o comunitate, un element esențial în dosarele de azil.
Datele oficiale arată că fenomenul a crescut semnificativ. Aproximativ 35% dintre cererile de azil provin de la persoane care se aflau deja în țară și ale căror vize au expirat, iar numărul total al solicitărilor a depășit 100.000 în 2025.
Verificarea cererilor bazate pe orientare sexuală este dificilă, ceea ce creează vulnerabilități pe care rețelele ilegale le exploatează.
Statisticile indică o creștere semnificativă a cererilor venite din partea cetățenilor pakistanezi. În 2023, aceștia au reprezentat 42% dintre solicitările pe acest criteriu, deși la nivel general constituiau doar 6% din totalul cererilor de azil.
În același timp, aproape două treimi dintre aceste cereri au fost aprobate în faza inițială, evidențiind dificultatea autorităților de a distinge cazurile reale de cele fabricate.
Investigația include și cazul unui migrant care a urmat acest traseu, fiind sfătuit să își creeze o poveste falsă. Pentru a-și susține cererea, a participat la evenimente Pride, a frecventat cluburi și a făcut fotografii ca dovezi. A mers și la medic pentru a obține documente medicale ce atestau depresia și a încercat să obțină scrisori de susținere pe baza unor informații false.
După ani de proceduri și cheltuieli de peste 10.000 de lire, cererea sa a fost respinsă, iar el s-a întors în Pakistan. Acest caz evidențiază riscurile implicării în astfel de practici, care pot genera pierderi financiare importante și pot bloca oportunități legale pe termen lung.
Ministerul de Interne britanic avertizează că depunerea unei cereri de azil bazate pe informații false constituie o infracțiune și poate conduce la închisoare și deportare. Autoritățile subliniază că sistemul este destinat să protejeze persoanele aflate în pericol real și că orice tentativă de abuz este considerată gravă.
În acest context, Shabana Mahmood a anunțat modificări legislative prin care protecția acordată solicitanților de azil va fi temporară, iar cazurile vor fi reevaluate periodic, la fiecare 30 de luni. Cu toate acestea, investigația arată că rețelele ilegale continuă să profite de lacunele sistemului și să convingă migranții că această metodă rămâne o opțiune viabilă pentru a rămâne în Marea Britanie.
