Germania atribuie Rusiei tentativa de atac cu dronă de la Leipzig/Halle. UE și NATO își declară solidaritatea cu Berlinul

Guvernul german a atribuit oficial Rusiei tentativa de atac cu o dronă încărcată cu explozibil produsă în luna august pe aeroportul Leipzig/Halle. Berlinul invocă rezultatele investigațiilor poliției, informațiile serviciilor de securitate și similitudini cu alte operațiuni hibride atribuite Moscovei. Uniunea Europeană și NATO și-au exprimat solidaritatea cu Germania, în timp ce Rusia respinge acuzațiile și avertizează că va răspunde măsurilor anunțate de autoritățile germane.

Incidentul a avut loc în noaptea de 4 spre 5 august, când o dronă prevăzută cu un dispozitiv exploziv a fost descoperită în apropierea unui avion cargo ucrainean Antonov, pe aeroportul Leipzig/Halle. Dispozitivul a fost neutralizat, iar traficul aerian a fost perturbat temporar. În primele săptămâni după incident, autoritățile germane au evitat să desemneze public un responsabil, invocând ancheta în desfășurare.

La 1 septembrie, ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, și ministrul de Externe, Johann Wadephul, au anunțat însă concluzia politică a guvernului federal: Berlinul consideră Rusia responsabilă pentru tentativa de atac.

Dobrindt a precizat că informațiile obținute de instituțiile germane de securitate, coroborate cu date provenite de la parteneri europeni, indică în mod clar o implicare rusă. Potrivit ministrului, configurația dronei, explozibilul și tehnologia de detonare descoperite în cursul investigației sunt cunoscute din alte operațiuni hibride ale Rusiei și din războiul purtat împotriva Ucrainei.

Formularea este mai prudentă decât afirmația potrivit căreia componentele ar fi fost „identice” cu cele utilizate în alte operațiuni rusești. Autoritățile germane au vorbit despre elemente și metode cunoscute din astfel de acțiuni, precum și despre un nivel ridicat de expertiză tehnică și de organizare.

Dobrindt a spus, de asemenea, că executarea operațiunii poate fi atribuită unor așa-numiți „low-level agents”, în timp ce planificarea și mijloacele utilizate indică un grad semnificativ de profesionalizare.

„Ne aflăm nu în război, dar suntem zilnic ținta unui război hibrid”, a declarat ministrul german de Interne.

Berlinul anunță măsuri împotriva Rusiei

Guvernul german a decis convocarea ambasadorului rus și închiderea Consulatului General al Federației Ruse din Bonn până la 18 septembrie. Berlinul a anunțat, de asemenea, încetarea cadrului care permite funcționarea Casei Ruse din Berlin și intenția de a susține măsuri suplimentare împotriva persoanelor și entităților implicate în operațiuni hibride.

Johann Wadephul a plasat incidentul într-un context mai larg al relațiilor dintre Germania și Rusia, afirmând că acțiunea de la Leipzig se înscrie într-o „lungă serie” de tentative de destabilizare, dezinformare, amenințări, sabotaj și agresiune împotriva Europei.

Ministrul german de Externe a folosit și una dintre cele mai ferme formulări ale Berlinului de până acum privind raporturile cu Moscova, afirmând că Germania nu se află în război cu Rusia, dar este o „țintă de război” a acesteia.

Guvernul german consideră că incidentul de la Leipzig nu trebuie analizat izolat și estimează că Germania poate deveni ținta altor operațiuni hibride rusești, inclusiv a unor acțiuni concepute pentru a produce pagube semnificative.

Ursula von der Leyen: „Atacurile hibride nu vor rămâne fără un răspuns clar”

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că a discutat cu cancelarul Friedrich Merz și i-a transmis solidaritatea deplină a Uniunii Europene.

„Vom menține UE unită în pofida acestor acte grave și în escaladare”, a transmis von der Leyen, adăugând: „Atacurile hibride nu vor rămâne fără un răspuns clar”.

Șefa Comisiei a acuzat Rusia că încearcă să provoace neîncredere și teamă în societățile europene și a reafirmat continuarea sprijinului pentru Ucraina.

Von der Leyen urmează să discute miercuri, 2 septembrie, cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. Comisia Europeană a confirmat că întrevederea are loc inclusiv în contextul amenințărilor hibride și al consolidării cooperării dintre UE și NATO în domeniul securității și apărării.

NATO: „Dovezile sunt clare”

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat la rândul său că a discutat cu cancelarul german și că Alianța se află „în deplină solidaritate cu Germania” după atacul hibrid atribuit Rusiei.

Rutte a afirmat că „dovezile sunt clare” și a salutat măsurile anunțate de Berlin.

„NATO va continua să își consolideze capacitatea de a descuraja și apăra toți aliații împotriva oricărei amenințări”, a transmis secretarul general al Alianței, incluzând aici acțiunile ostile precum cele constatate la Leipzig și în alte zone ale NATO.

„Încercările Rusiei de a ne intimida, de a ne submina unitatea și voința de a sprijini Ucraina sunt zadarnice și vor eșua”, a mai declarat Rutte.

Leipzig/Halle are un rol important în transportul strategic al NATO

Aeroportul Leipzig/Halle are o relevanță suplimentară pentru securitatea euroatlantică prin găzduirea bazei de operațiuni a Strategic Airlift International Solution – SALIS.

Programul, gestionat prin NATO Support and Procurement Agency, oferă statelor participante acces la aeronave Antonov An-124 pentru transport strategic. NATO precizează că SALIS este utilizat aproape zilnic pentru operațiuni și misiuni naționale, NATO și ale Uniunii Europene și sprijină în prezent transportul de echipamente către grupurile de luptă multinaționale de pe flancul estic, inclusiv în Finlanda, statele baltice, Polonia, Slovacia, Ungaria, Bulgaria și România. Baza operațională SALIS funcționează la Leipzig/Halle din 2019.

Kaja Kallas avertizează asupra atacurilor hibride tot mai „kinetice”

Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas, a avertizat la 1 septembrie, după reuniunea informală a miniștrilor Apărării din UE desfășurată la Wicklow, Irlanda, că Rusia lovește Europa printr-un val de atacuri hibride cu caracter tot mai pronunțat „kinetic”.

Kallas a susținut că obiectivul Moscovei este intimidarea statelor europene și diminuarea sprijinului pentru Ucraina, dar a afirmat că această strategie nu va reuși. Ea a anunțat continuarea sprijinului pentru Kiev și creșterea investițiilor europene în apărare.

Declarația sa s-a referit la ansamblul operațiunilor hibride atribuite Rusiei în Europa și nu exclusiv la cazul Leipzig/Halle.

Moscova respinge acuzațiile Berlinului

Rusia a negat responsabilitatea pentru incident. Ambasadorul rus în Germania, Serghei Neceaev, a calificat acuzațiile Berlinului drept „absurde” și a susținut că autoritățile germane nu au prezentat dovezi suficiente pentru concluziile formulate.

Diplomatul rus a descris măsurile adoptate de Germania drept o escaladare fără precedent a relațiilor bilaterale și a avertizat că acestea nu vor rămâne fără consecințe.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a respins la rândul său acuzațiile și a anunțat că Moscova va răspunde deciziilor considerate de partea rusă drept ostile. Ambasada Rusiei susținuse încă din august că incidentul ar reprezenta o provocare îndreptată împotriva Moscovei, acuzație respinsă implicit de concluziile prezentate ulterior de guvernul german.

Atribuirea oficială anunțată de Berlin la 1 septembrie ridică astfel incidentul de la Leipzig/Halle de la nivelul unei investigații privind un posibil act de sabotaj la cel al unei acuzații directe formulate de guvernul unui stat NATO împotriva Rusiei. Germania a ales până acum un răspuns diplomatic și prin sancțiuni, coordonat cu partenerii europeni și euroatlantici, fără să anunțe activarea mecanismelor de consultare prevăzute de Articolul 4 al Tratatului Atlanticului de Nord.