Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan avertizează asupra costurilor tot mai mari ale datoriei publice, susținând că România plătește aproximativ 50.000 de lei la fiecare 30 de secunde numai pentru dobânzi. Declarația, făcută marți, 27 octombrie, într-un interviu acordat publicației Gândul, este susținută de datele bugetare care arată că statul a cheltuit deja peste 50 de miliarde de lei cu dobânzile în primele nouă luni din 2026.
În intervenția din emisiunea „Ai Aflat!”, moderată de Ionuț Cristache, Rareș Bogdan a criticat politica fiscală a fostului Guvern condus de Ilie Bolojan și a atras atenția asupra efectelor creșterii datoriei publice asupra economiei.
Dobânzile au depășit 50 de miliarde de lei în primele nouă luni
„Noi vorbim acum, în momentul acesta, iar la fiecare 30 de secunde România are un cost de nu mai puțin de 50.000 de lei. La 30 de secunde! Atât ne costă dobânzile la fiecare 30 de secunde, nu la minut”, a declarat Rareș Bogdan, potrivit interviului publicat de Gândul.
Europarlamentarul a afirmat că România alocă anual aproximativ 60 de miliarde de lei pentru dobânzile aferente împrumuturilor statului.
Datele oficiale confirmă amploarea cheltuielilor. Potrivit execuției bugetare comunicate de Ministerul Finanțelor la 26 octombrie, statul a plătit 50,63 miliarde de lei pentru dobânzi în perioada ianuarie–septembrie 2026, cu 10,69 miliarde de lei mai mult decât în intervalul corespunzător din 2025.
Creșterea este de aproximativ 26,8%, iar suma achitată în doar nouă luni a depășit cheltuielile cu dobânzile din întregul an 2025, de 50,5 miliarde de lei.
În bugetul inițial pentru 2026, Ministerul Finanțelor estimase cheltuieli cu dobânzile de 60,8 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 3% din PIB. Raportată uniform la un an, această sumă reprezintă aproape 58.000 de lei la fiecare 30 de secunde.
Rareș Bogdan critică majorarea taxelor și politica economică a fostului Guvern
Europarlamentarul PNL a pus creșterea presiunii asupra finanțelor publice și pe seama politicilor fiscale aplicate în perioada guvernării Bolojan.
El a criticat majorarea TVA și a impozitului pe dividende, argumentând că aceste decizii au afectat consumul și activitatea companiilor românești.
„S-a dublat impozitul pe dividende. În momentul în care crești TVA-ul, faci un lucru complet anormal, o măsură pe care noi am criticat-o încă de la început și pentru care existau alternative”, a declarat Rareș Bogdan.
Cota standard de TVA a fost majorată de la 19% la 21% în august 2025, iar impozitul pe dividende a ajuns la 16% pentru distribuirile efectuate începând cu ianuarie 2026, după ce fusese de 8% în 2024 și de 10% în 2025.
Rareș Bogdan a susținut, de asemenea, că interesul investitorilor străini pentru titlurile de stat românești s-a redus și a invocat închiderea unor firme, șomajul și diminuarea investițiilor străine directe.
Deficitul bugetar scade, dar costurile datoriei continuă să crească
Declarațiile europarlamentarului intervin după publicarea unor date care indică o îmbunătățire a execuției bugetare.
Deficitul bugetului general consolidat a coborât la 78,3 miliarde de lei, respectiv 3,81% din PIB, în primele nouă luni din 2026, față de 102,47 miliarde de lei și 5,31% din PIB în perioada corespunzătoare din 2025.
În același timp, veniturile au crescut cu 11,9%, iar cheltuielile totale cu 5,5%, potrivit Ministerului Finanțelor.
Reducerea deficitului nu a împiedicat însă creșterea costurilor de finanțare a datoriei acumulate. O analiză publicată de Funky Citizens arată că dobânzile au ajuns să reprezinte 8,4% din cheltuielile bugetare, față de 7% în perioada comparabilă din 2025.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat că ultimele luni ale anului necesită prudență bugetară, pentru evitarea acumulării unor noi obligații financiare fără acoperire în venituri.
Datele arată astfel două evoluții simultane: deficitul bugetar se reduce, dar statul continuă să suporte costuri tot mai mari pentru finanțarea datoriei publice, ceea ce limitează resursele disponibile pentru alte cheltuieli și investiții.
