Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan intervine dur în controversa declanșată la Cluj după ce USR a cerut demisia inspectorului școlar general Marinela Marc, în urma adresei transmise școlilor privind participarea elevilor la slujba Te Deum organizată pentru binecuvântarea începutului noului an școlar.

Într-o postare cu un discurs neobișnuit de tranșant inclusiv la adresa propriei tabere politice, Rareș Bogdan acuză USR că transformă o dispută administrativă privind formularea unei invitații la o ceremonie religioasă într-o ofensivă împotriva Bisericii și a valorilor creștine. Europarlamentarul îi interpelează direct și pe colegii liberali din jurul lui Ilie Bolojan, avertizând asupra costului politic pe care PNL l-ar putea plăti dacă permite instalarea unei rupturi între partid și electoratul său tradițional.

De la o adresă a Inspectoratului la un conflict politic

Controversa a început după ce Inspectoratul Școlar Județean Cluj a transmis unităților de învățământ o adresă privind slujba Te Deum programată pentru 7 septembrie, la Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca, pentru binecuvântarea începutului anului școlar 2026-2027.

Documentul, semnat de inspectorul școlar general Marinela Marc și de inspectorul de Religie Sidon Marian, conținea formularea potrivit căreia unitățile școlare din municipiu „vor asigura participarea unei clase de elevi”, însoțită de profesorul de Religie.

Tocmai caracterul imperativ al formulării a provocat reacțiile publice. Inspectoratul a precizat ulterior că documentul nu reprezintă un ordin sau o dispoziție obligatorie, ci o invitație, iar participarea este facultativă. Marinela Marc a declarat că evenimentul are loc de peste 15 ani și că prezența elevilor nu este obligatorie. IȘJ Cluj a subliniat, de asemenea, că participarea la activități religioase presupune acordul părinților și respectarea libertății de conștiință.

USR Cluj nu a considerat suficiente aceste explicații și a cerut vineri demisia Marinelei Marc. Formațiunea susține că problema depășește controversa actuală și invocă mai multe episoade din mandatul inspectorului școlar general, afirmând că „încrederea este epuizată”.

Pentru Rareș Bogdan, reacția USR depășește însă cu mult disputa asupra unei formulări administrative.

„Dar chiar nu vă este rușine? Uite, Ilie, pe cine ții la sân! Useriștii tăi cer epurări pe motiv de propagandă religioasă! În 2026! În Uniunea Europeană!”, scrie europarlamentarul PNL.

Rareș Bogdan: „De când a devenit Biserica ceva nefrecventabil în România?”

Europarlamentarul liberal își construiește intervenția în jurul unei întrebări mai largi: dacă participarea este voluntară, poate simpla prezență a Bisericii într-un eveniment asociat începutului de an școlar să devină motiv pentru solicitarea demiterii unui șef de instituție?

„Și de când a devenit Biserica ceva nefrecventabil în România? Dacă erau chemați la inaugurarea unei berării era ok? Ce e rău dacă elevii află că Biserica face parte din România, că Botezul este șansa la Mântuire, că valorile noastre tradiționale ne-au ținut uniți în cele mai grele clipe ale istoriei?”, afirmă Rareș Bogdan.

Europarlamentarul insistă că libertatea religioasă presupune deopotrivă dreptul de a refuza participarea la un act religios și dreptul de a participa la acesta.

„Nu impune nimeni ortodoxia, nu impune nimeni ora de religie, liberul arbitru funcționează și aici! Ce-i cu mascarada asta? Chiar n-au obraz deloc?”

Poziția USR este diferită. Reprezentanții partidului afirmă că nu contestă slujba și nici dreptul elevilor de a participa, ci intervenția unei instituții publice într-un domeniu care trebuie să rămână voluntar. Parlamentarul USR Ciprian Rus a sintetizat această poziție prin formula: „Credința este o alegere personală, nu o sarcină administrativă transmisă de Inspectorat”.

În centrul disputei există, așadar, două planuri distincte: caracterul nefericit și aparent imperativ al formulării folosite inițial de Inspectorat și interpretarea politică mult mai amplă dată ulterior episodului.

Rareș Bogdan deschide însă un al doilea front: propriul partid

Cea mai importantă dimensiune politică a intervenției sale apare atunci când europarlamentarul își mută tirul de la USR către PNL.

Rareș Bogdan nu se limitează la apărarea Marinelei Marc. Îi interpelează direct pe liberalii aflați în jurul lui Ilie Bolojan și sugerează existența unei confruntări ideologice în interiorul actualei formule politice.

„Oare colegii mei din jurul lui Bolojan, care se fac că nu văd asaltul progresiștilor, marxiști văruiți care vor să pună gheara pe PNL și se folosesc acum de ei, pentru ca ulterior să-i arunce la coș, nemaifiind utili, chiar nu mai au niciun pic de curaj să spună lucrurilor pe nume?”

Este partea postării care mută controversa de la Cluj pe un teren cu miză națională. Rareș Bogdan pune în discuție identitatea electorală a PNL și raportarea partidului la valorile conservatoare ale unei părți importante din propriul electorat.

Argumentul său nu mai privește Inspectoratul Școlar, ci viitorul politic al liberalilor în comunitățile în care Biserica, familia și tradițiile continuă să ocupe un loc important în viața socială.

„Cum se vor duce cei 1200 de primari liberali în orașe și comune să le spună alegătorilor că familia, biserica și Moș Crăciun sunt «câh»? Că oamenii care le susțin și apără sunt depășiți, rudimentari, necivilizați? Și în curând, Doamne ferește, eliminați din viața publică?”

Dincolo de retorica dură, mesajul conține un avertisment politic clar către conducerea liberală: apropierea de USR nu trebuie să însemne, în viziunea lui Rareș Bogdan, abandonarea profilului identitar și conservator al unei părți a PNL.

„Românii nu-și vor abandona credința”

În ultima parte a postării, europarlamentarul trece de la conflictul intern românesc la o temă mult mai amplă: locul creștinismului în identitatea europeană.

Rareș Bogdan respinge ideea unei retrageri complete a religiei din spațiul public și prezintă credința drept una dintre componentele istorice ale identității românești.

„Românii nu-și vor abandona credința oricâtă propagandă ar plăti niște nefericiți! Credința ne-a făcut puternici, ne-a ridicat din genunchi, ne-a întregit țara! Cine vă spune altfel are sufletul tare pustiu!”

Europarlamentarul extinde apoi acuzația către familii politice din Parlamentul European, nominalizând Renew Europe, The Left, Verzii și o parte a social-democraților europeni.

„Credința ține puternică și UE, oricât s-ar strădui Renew, The Left, Verzii și jumătate din S&D să-i pulverizeze și ridiculizeze rădăcinile iudeo-creștine!”

Postarea se încheie cu o declarație care concentrează întreaga poziționare politică a europarlamentarului:

„Uniunea Europeană este și va rămâne creștină, nu mai insistați să ne rupeți rădăcinile, căci sunt adânci!”

O controversă locală care atinge o falie politică națională

Cazul de la Cluj a pornit de la câteva cuvinte într-o adresă oficială. Formularea „vor asigura participarea unei clase de elevi” a permis legitim întrebarea dacă o instituție publică poate solicita școlilor participarea organizată a elevilor la o ceremonie religioasă. Clarificarea ulterioară a Inspectoratului stabilește însă că participarea este facultativă și că documentul nu are caracter obligatoriu.

Intervenția lui Rareș Bogdan duce însă dezbaterea într-o zonă mult mai profundă decât această dispută administrativă.

Pentru europarlamentarul liberal, cazul devine simptomul unei confruntări privind locul credinței în societatea românească și, simultan, un test pentru direcția ideologică a PNL. Mesajul său îi vizează deopotrivă pe adversarii din USR și pe liberalii care aleg să nu intre în această confruntare.

În această cheie, miza nu mai este doar cine a formulat greșit o adresă la Cluj și nici măcar dacă Marinela Marc trebuie să rămână la conducerea Inspectoratului.

Rareș Bogdan ridică o întrebare politică mult mai incomodă pentru propriul partid: cât de departe poate merge PNL în apropierea de zona progresistă fără să intre în conflict cu partea conservatoare a electoratului liberal?

Iar răspunsul său este lipsit de echivoc: există o linie pe care liberalii nu ar trebui să o traverseze — relația cu familia, Biserica și rădăcinile creștine ale societății românești.

Citește și