Kubilius, după atacul asupra sediului SBU: serviciile ruse ar putea deveni ținte ale unei riposte „în oglindă”

Comisarul european pentru Apărare și Spațiu, Andrius Kubilius, a sugerat că serviciile de informații ale Rusiei s-ar putea confrunta cu un răspuns ucrainean „în oglindă”, după ce o dronă rusească a lovit sediul central al Serviciului de Securitate al Ucrainei, SBU, în centrul Kievului. Atacul din 4 septembrie, despre care autoritățile ucrainene afirmă că a vizat direct biroul șefului interimar al SBU, Oleksandr Poklad, a rănit cel puțin 12 persoane și a provocat pagube inclusiv unei clădiri istorice din complexul Sfânta Sofia.

Mesajul lui Kubilius, publicat sâmbătă, 5 septembrie, marchează una dintre cele mai explicite reacții ale unui oficial european după lovitura asupra sediului serviciului ucrainean de securitate.

„Putin brought war back to Russia: he escalates, then Ukrainians answer with mirror measures”, a scris comisarul european, afirmând apoi că serviciile ruse vor ajunge să aștepte o dronă ucraineană la propriile sedii.

Declarația trebuie însă interpretată ca poziție exprimată public de Kubilius, nu ca anunț al unei operațiuni ucrainene și nici ca decizie oficială a Comisiei Europene privind eventuale ținte din Rusia.

Drona a vizat sediul central al SBU din Kiev

Atacul a avut loc vineri după-amiază, 4 septembrie, în districtul Șevcenkivski din centrul capitalei ucrainene.

O dronă rusească a lovit clădirea centrală a SBU de pe strada Volodîmirivska, situată vizavi de Catedrala Sfânta Sofia. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că aparatul fusese îndreptat direct spre biroul șefului serviciului, Oleksandr Poklad.

Poklad este în prezent șeful interimar al Serviciului de Securitate al Ucrainei, statut confirmat de pagina oficială de conducere a instituției. El fusese numit prim-adjunct al șefului SBU prin decret prezidențial la 5 ianuarie 2026 și conduce în prezent instituția cu titlu interimar.

SBU a confirmat ulterior că drona a fost direcționată spre biroul lui Poklad și că acesta nu a fost rănit.

„Rușii vor primi un răspuns dureros la atacurile lor — și mai multe operațiuni speciale, rețele de agenți descoperite și inamici distruși”, a transmis serviciul ucrainean.

Potrivit bilanțului actualizat al autorităților locale, cel puțin 12 persoane au fost rănite, dintre care șapte au necesitat spitalizare. Cifrele inițiale — cinci, apoi șapte sau nouă răniți — au fost revizuite pe măsură ce serviciile de urgență au evaluat efectele atacului.

Zelenski cere un răspuns „adecvat, tangibil” și, dacă este posibil, simetric

Imediat după atac, Zelenski a anunțat că a discutat cu Poklad și i-a cerut să pregătească o reacție directă.

„I instructed Poklad to deliver an appropriate, tangible response and, where possible, one that mirrors this strike”, a transmis președintele ucrainean, adăugând că armata va sprijini răspunsul SBU.

Formularea privind un răspuns care să „oglindească” atacul a alimentat imediat speculații privind posibilitatea ca Ucraina să vizeze, la rândul său, infrastructura serviciilor ruse de informații.

Zelenski nu a indicat însă public ce obiective ar urma să fie atacate.

SBU este una dintre principalele instituții implicate în operațiunile ucrainene desfășurate în profunzimea teritoriului controlat de Rusia. Serviciul desfășoară activități de contrainformații și contraterorism, operațiuni speciale și acțiuni împotriva infrastructurii militare ruse. Reuters notează că SBU s-a aflat în spatele unor operațiuni de mare amploare, inclusiv atacuri asupra infrastructurii strategice ruse.

Kubilius: „KGB și GRU vor aștepta o dronă ucraineană”

Kubilius a făcut legătura între atacul asupra sediului SBU și campania ucraineană de lovire a unor obiective din interiorul Rusiei.

„Putin brought war back to Russia: he escalates, then Ukrainians answer with mirror measures. That’s how Putin got the majority of refineries in Russia destroyed, lost international flights, and now the KGB & GRU will wait for a Ukrainian drone to fly into their offices”, a scris oficialul european.

Referirea la „KGB” trebuie însă citită ca o formulare retorică. Federația Rusă nu mai are un serviciu denumit KGB; după destrămarea Uniunii Sovietice, principalele sale funcții au fost preluate de instituții precum FSB și SVR. GRU este denumirea utilizată în mod curent pentru serviciul rus de informații militare, oficial Direcția Principală a Statului Major General.

Și afirmația lui Kubilius privind „majoritatea rafinăriilor” trebuie tratată drept o formulare politică, nu o evaluare tehnică verificată.

Reuters estima în luna mai că atacurile ucrainene afectaseră 16 rafinării rusești în primele cinci luni ale anului și perturbaseră aproximativ 700.000 de barili pe zi din capacitatea de rafinare. Loviturile au continuat ulterior și au provocat probleme semnificative industriei ruse de carburanți, însă datele disponibile nu susțin formularea potrivit căreia „majoritatea rafinăriilor Rusiei” ar fi fost distruse.

Mai mult, Vladimir Putin declara la 2 septembrie că aproximativ 10% dintre rafinării mai necesitau reparații după atacurile ucrainene, o afirmație a liderului rus care nu poate fi verificată independent, dar care arată diferența considerabilă dintre evaluările publice ale celor două părți.

Atacurile ucrainene au produs însă perturbări reale inclusiv în aviația civilă rusă, prin închiderea temporară și anularea unor zboruri pe aeroporturile din Moscova și alte orașe.

Unda de șoc a afectat complexul Sfânta Sofia

Poziția sediului SBU a amplificat dimensiunea internațională a atacului.

Clădirea se află chiar vizavi de complexul Sfânta Sofia din Kiev, unul dintre cele mai importante ansambluri istorice ale Ucrainei și parte a patrimoniului mondial UNESCO.

Catedrala Sfânta Sofia nu a fost lovită direct. Unda de șoc a afectat însă o clădire istorică din cadrul rezervației, Consistoriul, datând din secolele XVIII-XIX, unde au fost sparte numeroase ferestre și deteriorate elemente vitrate.

Vadym Kyrylenko, prim-adjunct al directorului general al Rezervației Naționale „Sofia din Kiev”, a declarat că lovitura s-a produs la aproximativ 100 de metri de complex și că una dintre clădirile istorice din jur a absorbit mare parte din unda de șoc care se îndrepta spre catedrală.

Nu au fost raportate victime în interiorul complexului istoric.

Sybiha: „O escaladare majoră care necesită răspunsuri ferme”

Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a calificat lovitura asupra sediului SBU drept „o escaladare majoră care necesită răspunsuri ferme”.

„Moscow launched this strike during a renewed push for peace — laying bare its true rejection of diplomacy”, a transmis Sybiha.

Șeful diplomației ucrainene a atras atenția în mod special asupra amplasării atacului lângă Sfânta Sofia și a cerut UNESCO să intensifice măsurile pentru protejarea patrimoniului cultural ucrainean.

„We call on international partners to unequivocally condemn these actions and step up pressure on the Putin regime”, a declarat ministrul.

Atacul s-a produs într-un moment în care Washingtonul relansase demersurile diplomatice pentru obținerea unui acord privind războiul din Ucraina, cu Steve Witkoff și Jared Kushner programați pentru discuții atât la Moscova, cât și la Kiev.

Estonia cere intensificarea presiunii asupra Moscovei

Ministrul estonian de Externe, Margus Tsahkna, a condamnat la rândul său atacul, subliniind atât caracterul sensibil al zonei lovite, cât și riscul asupra patrimoniului cultural.

Tsahkna a arătat că sediul SBU se află „la doar câțiva pași” de Sfânta Sofia și a acuzat Rusia că ignoră atât siguranța civililor, cât și normele dreptului internațional.

Estonia cere, potrivit ministrului, intensificarea presiunii internaționale asupra Kremlinului, o izolare mai profundă a Rusiei și continuarea eforturilor pentru evitarea impunității.

Lovitura asupra SBU ridică nivelul confruntării dincolo de front

Atacul din centrul Kievului este relevant nu doar prin ținta aleasă, ci și prin mesajul transmis.

Sediul central al unuia dintre principalele servicii de securitate ale Ucrainei a fost lovit direct, iar Kievul afirmă că obiectivul precis al dronei a fost biroul șefului interimar al instituției. Rusia nu a oferit până acum o explicație publică detaliată privind alegerea țintei.

În paralel, Ucraina și-a extins în ultimele luni operațiunile împotriva infrastructurii energetice, logistice și militare din interiorul Federației Ruse. Atacurile asupra rafinăriilor au redus temporar capacitatea de procesare, au alimentat probleme pe piața carburanților și au obligat Moscova să consolideze apărarea unor instalații strategice.

În acest context, termenul folosit succesiv de Zelenski și Kubilius — răspuns „în oglindă” — capătă o semnificație strategică mai largă. Kievul nu a anunțat ce va lovi și când, iar declarația comisarului european nu constituie o confirmare a unor ținte. Ea indică însă perspectiva unei noi trepte în confruntarea dintre aparatele de securitate ale celor două state: după lovirea sediului SBU în centrul Kievului, posibilitatea unor operațiuni ucrainene împotriva infrastructurii serviciilor ruse a intrat explicit în discursul public.