Europarlamentarul Rareș Bogdan, după victoria AfD în Saxonia-Anhalt: „Pauza s-a terminat”

14 Min Citire
Foto Atlas News Romania

Rareș Bogdan a calificat rezultatul alegerilor regionale din Saxonia-Anhalt drept un avertisment pentru instituțiile europene, într-o analiză publicată pe pagina sa de Facebook. Europarlamentarul PNL, membru al Grupului PPE, susține că votul din landul est-german nu este un accident local, ci consecința unui decalaj acumulat între decizia administrativă de la Bruxelles și realitatea economică din teren.

„Dacă nici acum nu sună clopoțelul de alarmă pentru eurosistem, riscăm să sune clopotul de înmormântare”, a scris europarlamentarul, care afirmă că a formulat un avertisment similar cu ani în urmă în plenul Parlamentului European, la Strasbourg: „cine nu pricepe că lumea se schimbă și nu mai acceptă să achite factura birocraților, va dispărea!”

Alternativa pentru Germania a obținut duminică, 6 septembrie, 43,8% din voturi și 39 din cele 83 de mandate ale Landtagului din Saxonia-Anhalt, cel mai bun rezultat al partidului într-un scrutin regional. CDU, formațiunea cancelarului Friedrich Merz, care conducea guvernul landului, a scăzut la 17,2% și 15 mandate. SPD a obținut 9,3%, Verzii 8,9%, iar Die Linke 8,6%, fiecare cu opt mandate. BSW a intrat în parlamentul regional cu 5,3%, iar FDP a rămas sub prag. Prezența la vot a fost de 77,8%, cea mai ridicată din land după 1989. AfD a ratat majoritatea absolută la trei mandate.

„O lanternă care arată spre categoria «junk»”

Europarlamentarul descrie rezultatul în vocabularul agențiilor de rating. Scrutinul este, în formularea sa, „mai ales o lanternă care arată spre categoria «junk»”, cu o precizare imediată: „Sigur că exagerez, dar nu mult.”

Publicitate
Ad Image

Analiza leagă votul de efectele economice ale unificării germane din 1990: prăbușirea competitivității industriei est-germane, privatizări forțate, dezindustrializare și transformarea regiunii, în termenii europarlamentarului, în „piață pentru Vest”. Peste acestea s-a suprapus scumpirea energiei importate din Rusia, pe care Germania a folosit-o pentru alimentarea industriei sale exportatoare. Concluzia sa privind inechitățile apărute după unificare este categorică: „n-au dispărut. Ci s-au adâncit. Și au explodat, parte din ele, exact duminică.”

„Este simplu să-i faci nerozi pe alegători”

Rareș Bogdan respinge explicațiile care vizează electoratul și susține că ascensiunea AfD „nu este un accident”. „Este simplu să-i faci nerozi pe alegători, dar mai bine îi întrebi de unde atâta frustrare”, a scris el, adăugând că „eurosistemul se face că nu pricepe de ce” crește partidul.

Europarlamentarul semnalează și contradicțiile conducerii AfD, menționând că liderea partidului, Alice Weidel, „este căsătorită cu o sri-lankeză și locuiește în Zurich (…) în timp ce militează pentru valorile tradiționale”. El notează totodată interesul Rusiei de a destabiliza Uniunea Europeană, fără a-l prezenta drept cauza principală a rezultatului.

„Cum să le explici oamenilor că ceea ce văd prin geam chiar există?”

Critica se mută apoi de la Magdeburg la Bruxelles. Teza europarlamentarului este că „între decizia tehnocrată și realitatea din teren există un mare decalaj” și că „replicarea la scară europeană a rețetei unificării germane n-a ținut”. El enumeră reglementări aflate „la 180 de grade de obiceiul locului”, un ritm normativ care modifică permanent regulile anterioare și promisiunea că piața liberă va nivela singură diferențele istorice.

Pentru statele est-europene, formularea este directă: zeci de ani de decalaj sunt greu de dus, iar întrebarea pe care o adresează instituțiilor europene este „Cum să le explici oamenilor că ceea ce văd prin geam chiar există?”

„Europa a jucat decenii rolul fraierului în frac”

O secțiune amplă a analizei este dedicată dependențelor economice externe ale Uniunii: materii prime critice și pământuri rare, componente pentru energia regenerabilă, substanțe active farmaceutice, infrastructură digitală, cloud și inteligență artificială, confecții, electronice de larg consum și construcții navale. În raport cu acestea, europarlamentarul enumeră domeniile de autonomie europeană — litografie pentru cipuri, medicamente și vaccinuri de înaltă puritate, nave de croazieră, echipamente de imagistică medicală, cosmetice — pe care le descrie, în majoritate, drept scumpe.

Soluția pe care o propune are trei componente: identificarea a ceea ce Uniunea poate produce singură, cuplarea cu Statele Unite acolo unde nu poate și o resetare generală a politicii economice. Motivația este formulată în termeni sociali: „excedentul comercial al altora înseamnă salarii mici și șomaj aici.”

Judecata asupra politicii comerciale europene față de China este cea mai dură din text. „În fața Chinei, Europa a jucat decenii rolul fraierului în frac. S-a sacrificat pe altarul regulilor în timp ce Beijingul înghițea industrii întregi”, a scris europarlamentarul, care întreabă: „Păi ce facem, ne îngropăm industria de dragul bunelor maniere?” El precizează că nu are o problemă cu China, „cu excepția situațiilor când am (îi ajută pe ruși)”, și că Beijingul exploatează oportunități pentru că „știu multă carte”.

„Alegerile din Saxonia-Anhalt sunt clopoțelul”

Analiza se încheie cu un avertisment și cu o alternativă. „Alegerile din Saxonia-Anhalt sunt clopoțelul. Pauza s-a terminat!”, scrie europarlamentarul, care susține că Uniunea trebuie să revină la scopul ei inițial, bunăstarea cetățenilor săi. În caz contrar, avertizează el, „ne vom aminti cu drag de UE ca de cel mai frumos proiect politic al tuturor timpurilor, ruinat de birocrați cărora nu le-a plăcut prea tare cartea. Mai ales cea de istorie.”

Contextul politic

Analiza vine din partea unui europarlamentar aparținând PPE, familia politică a CDU, partidul care a pierdut aproape 20 de puncte procentuale în scrutinul de duminică, și grupul majoritar în Parlamentul European.

În Saxonia-Anhalt, AfD nu dispune de majoritate și nu are un partener de coaliție asumat. Candidatul său la funcția de ministru-președinte, Ulrich Siegmund, a declarat că partidul are un mandat de guvernare și a exclus varianta unui guvern minoritar. Candidata BSW, Claudia Wittig, s-a arătat deschisă unei cooperări, în timp ce CDU a exclus o alianță cu AfD.

Rezultatul nu modifică echilibrul din Bundesrat, unde landul deține patru din cele 69 de voturi, dar crește presiunea asupra coaliției federale conduse de Friedrich Merz. Următoarele scrutine regionale, în Berlin și Mecklenburg-Pomerania Inferioară, sunt programate peste două săptămâni.

Textul integral al postării

Ce riscă Bruxelles-ul: replicarea lecției politice din Saxonia-Anhalt la scara întregului eurosistem. Am spus-o acum câțiva ani, în plenul Parlamentului European, la Strasbourg: cine nu pricepe că lumea se schimbă și nu mai acceptă să achite factura birocraților, va dispărea! Dacă nici acum nu sună clopoțelul de alarmă pentru eurosistem, riscăm să sune clopotul de înmormântare. Rezultatul alegerilor de duminică nu are doar o simbolistică majoră pentru spațiul german, Saxonia-Anhalt fiind leagăn al reformei protestante și vatra primilor lor împărați. Este mai ales o lanternă care arată spre categoria „junk”. Sigur că exagerez, dar nu mult. Să vă spun câteva nume, fapte și simboluri. Din Saxonia-Anhalt se trag Martin Luther, Bismarck, Otto Cel Mare, Ecaterina cea Mare și arhitectul diplomatic al unificării din 1990, Hans-Dietrich Genscher. Și Nietzsche. Și alții. Toți acești gânditori au avut niște viziuni. Luther căuta puritate teologică, dar fractura confesională a ruinat principatele germane. Opera lui Nietzsche a fost mutilată pentru a servi propagandei, deși el detesta naționalismul german și Reich-ul lui Bismarck. Care Bismarck a unificat țara prin „fier și sânge” și a inventat sisteme de control pentru mase. Iar Genscher a susținut că fără concesii (gen sacrificarea mărcii germane) nu se poate face unificarea. Dar inechitățile care s-au creat odată cu unificarea n-au dispărut. Ci s-au adâncit. Și au explodat, parte din ele, exact duminică. Fiți atenți, să vedeți cum semănă lucrurile de-atunci cu prezentul!
1990: competitivitatea industriei din Germania de Est a căzut, au fost privatizări forțate, dezindustrializare, transformare în piață pentru Vest. Regiunea a rămas dependentă de subvenții, salariile și pensiile erau mici, clasa de mijloc gâfâia. Mai departe: energia ieftină din Rusia, pe care a mizat pentru garantarea păcii și alimentarea mașinii de export germane, s-a scumpit. Saxonia-Anhalt a rămas tot săracă. Și șomeră, și dependentă, și cu banii numărați.
Era simplu să speculezi politic toate astea, mai ales că nici nu trebuia inventat nimic. Mai ales călare pe „Vespa” germană, Simson, mai ales modelul Schwalbe (Rândunica), atât de dragă RDG, folosită ca simbolistică în campania electorală. Pensia de 1750 de euro în Saxonia Anhalt, față de 1850 în restul Germaniei, sau 2750 de euro salariul mediu, tot cu 100 de euro mai mic ca în celelalte landuri, nu puteau justifica, totuși, acest scor. Deci a fost o frustrare acumulată în timp, la care Alice Weidel și Ulrich Sigmund au adăugat elemente emoționale legate de religie, familie tradițională, Ucraina. Dar nici ele n-au fost determinante. Alice este căsătorită cu o sri-lankeză și locuiește în Zurich (acolo stătea și Lenin înainte de misiune) în timp ce militează pentru valorile tradiționale. Este simplu să-I faci nerozi pe alegători, dar mai bine îi întrebi de unde atâta frustrare. Căci asta e clară! Mai ales că mișcarea/ideologia AfD nu este un accident. Crește și am senzația că eurosistemul se face că nu pricepe de ce. Sigur că rușii au tot interesul să saboteze UE, ale cărei sancțiuni i-au ruinat, în mare parte, economia, ruinată mai întâi de Putin, care a ales războiul pentru a-și hrăni trufia.
Dar după mine, este și o lecție pentru Bruxelles că între decizia tehnocrată și realitatea din teren există un mare decalaj. Replicarea la scară europeană a rețetei unificării germane n-a ținut. Integrarea monetară (nu e cazul la toți), reglementări la 180 de grade de obiceiul locului, reglementări rapide care le modifică mereu pe precedentele, plus (cireașa de pe tort salvatoare, mirajul) promisiunea că piața liberă va nivela diferențele istorice, decalajul cumplit. Pentru noi, românii, zeci de ani de decalaj sunt greu de dus. Cum să le explici oamenilor că ceea ce văd prin geam chiar există?
UE depinde masiv de China (98%) pentru materii prime critice și pământuri rare, tot de China (peste 90%) pentru componentele energiei verzi finite, tot de China (60-80%) pentru substanțe active farmaceutice, de SUA (80%) pentru infrastructura digitală, cloud, AI. Peste 80% din confecții vin din Asia, peste 90% din navele comerciale de volum vin din China și Coreea de Sud, 100% dependență de Asia la electronice de larg consum, 90% din magneții pentru mașini electrice și turbine sunt din China. Cărbune, țiței, gaz natural, materiale plastice, polimeri.
Da, avem și noi autonomie la câte ceva: producem mâncare (suficientă, dar scumpă, deci vine ieftină de la alții, căci nu au standarde de mediu). Litografie pentru cipuri, medicamente și vaccinuri de înaltă puritate (scumpe), nave de croazieră (scumpe), echipamente de imagistică medicală (investigații scumpe), cosmetice, parfumuri, ambalaje de carton.
Ce are Uniunea de făcut: să observe ce poate produce singură, în beneficiul cetățenilor ei. Unde nu poate, să se cupleze cu SUA. Să reseteze totul. Să-și joace cărțile la sânge, pentru că excedentul comercial al altora înseamnă salarii mici și șomaj aici.
N-am nimic cu chinezii, cu excepția situațiilor când am (îi ajută pe ruși). Exploatează oportunități, căci știu multă carte. În fața Chinei, Europa a jucat decenii rolul fraierului în frac. S-a sacrificat pe altarul regulilor în timp ce Beijingul înghițea industrii întregi. Păi ce facem, ne îngropăm industria de dragul bunelor maniere?
Alegerile din Saxonia-Anhalt sunt clopoțelul. Pauza s-a terminat! Europa unită trebuie să revină la scopul ei inițial: bunăstarea oamenilor care trăiesc aici. Dacă nu, ne vom aminti cu drag de UE ca de cel mai frumos proiect politic al tuturor timpurilor, ruinat de birocrați cărora nu le-a plăcut prea tare cartea. Mai ales cea de istorie.
Distribuie acest articol
Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *