Rareș Bogdan a calificat rezultatul alegerilor regionale din Saxonia-Anhalt drept un avertisment pentru instituțiile europene, într-o analiză publicată pe pagina sa de Facebook. Europarlamentarul PNL, membru al Grupului PPE, susține că votul din landul est-german nu este un accident local, ci consecința unui decalaj acumulat între decizia administrativă de la Bruxelles și realitatea economică din teren.
„Dacă nici acum nu sună clopoțelul de alarmă pentru eurosistem, riscăm să sune clopotul de înmormântare”, a scris europarlamentarul, care afirmă că a formulat un avertisment similar cu ani în urmă în plenul Parlamentului European, la Strasbourg: „cine nu pricepe că lumea se schimbă și nu mai acceptă să achite factura birocraților, va dispărea!”
Alternativa pentru Germania a obținut duminică, 6 septembrie, 43,8% din voturi și 39 din cele 83 de mandate ale Landtagului din Saxonia-Anhalt, cel mai bun rezultat al partidului într-un scrutin regional. CDU, formațiunea cancelarului Friedrich Merz, care conducea guvernul landului, a scăzut la 17,2% și 15 mandate. SPD a obținut 9,3%, Verzii 8,9%, iar Die Linke 8,6%, fiecare cu opt mandate. BSW a intrat în parlamentul regional cu 5,3%, iar FDP a rămas sub prag. Prezența la vot a fost de 77,8%, cea mai ridicată din land după 1989. AfD a ratat majoritatea absolută la trei mandate.
„O lanternă care arată spre categoria «junk»”
Europarlamentarul descrie rezultatul în vocabularul agențiilor de rating. Scrutinul este, în formularea sa, „mai ales o lanternă care arată spre categoria «junk»”, cu o precizare imediată: „Sigur că exagerez, dar nu mult.”
Analiza leagă votul de efectele economice ale unificării germane din 1990: prăbușirea competitivității industriei est-germane, privatizări forțate, dezindustrializare și transformarea regiunii, în termenii europarlamentarului, în „piață pentru Vest”. Peste acestea s-a suprapus scumpirea energiei importate din Rusia, pe care Germania a folosit-o pentru alimentarea industriei sale exportatoare. Concluzia sa privind inechitățile apărute după unificare este categorică: „n-au dispărut. Ci s-au adâncit. Și au explodat, parte din ele, exact duminică.”
„Este simplu să-i faci nerozi pe alegători”
Rareș Bogdan respinge explicațiile care vizează electoratul și susține că ascensiunea AfD „nu este un accident”. „Este simplu să-i faci nerozi pe alegători, dar mai bine îi întrebi de unde atâta frustrare”, a scris el, adăugând că „eurosistemul se face că nu pricepe de ce” crește partidul.
Europarlamentarul semnalează și contradicțiile conducerii AfD, menționând că liderea partidului, Alice Weidel, „este căsătorită cu o sri-lankeză și locuiește în Zurich (…) în timp ce militează pentru valorile tradiționale”. El notează totodată interesul Rusiei de a destabiliza Uniunea Europeană, fără a-l prezenta drept cauza principală a rezultatului.
„Cum să le explici oamenilor că ceea ce văd prin geam chiar există?”
Critica se mută apoi de la Magdeburg la Bruxelles. Teza europarlamentarului este că „între decizia tehnocrată și realitatea din teren există un mare decalaj” și că „replicarea la scară europeană a rețetei unificării germane n-a ținut”. El enumeră reglementări aflate „la 180 de grade de obiceiul locului”, un ritm normativ care modifică permanent regulile anterioare și promisiunea că piața liberă va nivela singură diferențele istorice.
Pentru statele est-europene, formularea este directă: zeci de ani de decalaj sunt greu de dus, iar întrebarea pe care o adresează instituțiilor europene este „Cum să le explici oamenilor că ceea ce văd prin geam chiar există?”
„Europa a jucat decenii rolul fraierului în frac”
O secțiune amplă a analizei este dedicată dependențelor economice externe ale Uniunii: materii prime critice și pământuri rare, componente pentru energia regenerabilă, substanțe active farmaceutice, infrastructură digitală, cloud și inteligență artificială, confecții, electronice de larg consum și construcții navale. În raport cu acestea, europarlamentarul enumeră domeniile de autonomie europeană — litografie pentru cipuri, medicamente și vaccinuri de înaltă puritate, nave de croazieră, echipamente de imagistică medicală, cosmetice — pe care le descrie, în majoritate, drept scumpe.
Soluția pe care o propune are trei componente: identificarea a ceea ce Uniunea poate produce singură, cuplarea cu Statele Unite acolo unde nu poate și o resetare generală a politicii economice. Motivația este formulată în termeni sociali: „excedentul comercial al altora înseamnă salarii mici și șomaj aici.”
Judecata asupra politicii comerciale europene față de China este cea mai dură din text. „În fața Chinei, Europa a jucat decenii rolul fraierului în frac. S-a sacrificat pe altarul regulilor în timp ce Beijingul înghițea industrii întregi”, a scris europarlamentarul, care întreabă: „Păi ce facem, ne îngropăm industria de dragul bunelor maniere?” El precizează că nu are o problemă cu China, „cu excepția situațiilor când am (îi ajută pe ruși)”, și că Beijingul exploatează oportunități pentru că „știu multă carte”.
„Alegerile din Saxonia-Anhalt sunt clopoțelul”
Analiza se încheie cu un avertisment și cu o alternativă. „Alegerile din Saxonia-Anhalt sunt clopoțelul. Pauza s-a terminat!”, scrie europarlamentarul, care susține că Uniunea trebuie să revină la scopul ei inițial, bunăstarea cetățenilor săi. În caz contrar, avertizează el, „ne vom aminti cu drag de UE ca de cel mai frumos proiect politic al tuturor timpurilor, ruinat de birocrați cărora nu le-a plăcut prea tare cartea. Mai ales cea de istorie.”
Contextul politic
Analiza vine din partea unui europarlamentar aparținând PPE, familia politică a CDU, partidul care a pierdut aproape 20 de puncte procentuale în scrutinul de duminică, și grupul majoritar în Parlamentul European.
În Saxonia-Anhalt, AfD nu dispune de majoritate și nu are un partener de coaliție asumat. Candidatul său la funcția de ministru-președinte, Ulrich Siegmund, a declarat că partidul are un mandat de guvernare și a exclus varianta unui guvern minoritar. Candidata BSW, Claudia Wittig, s-a arătat deschisă unei cooperări, în timp ce CDU a exclus o alianță cu AfD.
Rezultatul nu modifică echilibrul din Bundesrat, unde landul deține patru din cele 69 de voturi, dar crește presiunea asupra coaliției federale conduse de Friedrich Merz. Următoarele scrutine regionale, în Berlin și Mecklenburg-Pomerania Inferioară, sunt programate peste două săptămâni.
Textul integral al postării
