Propunere AUR privind restricții la vânzarea companiilor publice către investitori străini
Uniunea AUR a depus o inițiativă legislativă care prevede restricții privind vânzarea companiilor publice către persoane sau firme străine, susținând că măsura este necesară pentru „apărarea patrimoniului public și a activelor strategice ale statului român”.
Potrivit inițiatorilor, o preluare ostilă apare atunci când „controlul unei companii publice este transferat către un terț fără acordul acționarului unic sau majoritar, al administratorilor și al reprezentanților salariaților”. Proiectul se aplică regiilor autonome, companiilor și societăților naționale, firmelor în care statul sau autoritățile locale sunt acționari majoritari ori semnificativi, precum și băncilor și societăților de asigurare aflate sub controlul statului.
Inițiativa introduce un drept de preempțiune pentru stat, care să permită cumpărarea cu prioritate a participațiilor sau activelor strategice scoase la vânzare. Mecanismul se aplică și în cazul fostelor companii de stat privatizate anterior, dacă acestea sunt scoase din nou la vânzare.
De asemenea, AUR propune ca regulile să se aplice nu doar vânzărilor clasice, ci și schimburilor, dărilor în plată sau împrumuturilor convertibile în acțiuni, cu scopul de a extinde controlul statului asupra tranzacțiilor prin care proprietatea sau controlul companiilor ar putea trece către alți investitori.
Transferurile către persoane sau firme străine ar urma să fie condiționate de acordul Guvernului în domenii considerate „esențiale”, precum energia, transporturile, agricultura, industria alimentară, metalurgia, băncile, asigurările sau infrastructurile critice.
Inițiatorii susțin că astfel de măsuri există și în alte state și că proiectul nu urmărește blocarea investițiilor, ci „instituirea unor reguli clare și transparente pentru accesul la sectoarele strategice ale economiei”.
Propunerea prevede și posibilitatea ca statul sau autoritățile locale să acorde companiilor împrumuturi convertibile în acțiuni, finanțate prin obligațiuni dedicate, listate la bursă și destinate în principal cetățenilor români, ceea ce ar putea permite statului să preia controlul asupra unor firme.
Consiliul Economic și Social (CES) a emis un aviz negativ asupra inițiativei, avertizând că o astfel de lege ar intra în conflict cu legislația europeană privind libera circulație a capitalurilor și investițiile străine. „Aceasta este, în esență, un mecanism de autorizare prealabilă general și discreționar, pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene l-a calificat în mod repetat ca incompatibil cu libertatea de circulație a capitalurilor, în absența unor criterii obiective, transparente și controlabile jurisdicțional”, se arată în avizul CES.
Instituția susține că Guvernul ar putea astfel avea o putere excesivă în aprobarea sau respingerea transferurilor de control asupra companiilor, iar măsurile ar putea descuraja investițiile private, generând „incertitudine juridică și administrativă”.
CES avertizează și asupra unui posibil impact negativ asupra Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), menționând că România și-a asumat reforme privind companiile de stat, inclusiv depolitizarea și profesionalizarea conducerii acestora. Potrivit avizului, adoptarea proiectului „poate fi invocată de Comisia Europeană drept motiv de suspendare sau reducere a fondurilor europene viitoare”.
De asemenea, CES semnalează că inițiativa poate permite intervenția discreționară a statului în economie și că dreptul de preempțiune extins inclusiv asupra fostelor companii de stat privatizate transmite „un semnal profund negativ pe piețele financiare internaționale”.
Avizul CES are caracter consultativ, însă poziția instituției are greutate în dezbaterile parlamentare asupra proiectului. Proiectul trebuie, de asemenea, avizat de ASF, BNR, Consiliul Concurenței, Consiliul Legislativ și Guvern.
Anterior, AUR a depus un proiect de lege care limitează cumpărarea terenurilor agricole de către investitori străini, introducând plafoane privind suprafețele ce pot fi achiziționate și condiții mai stricte pentru persoane fizice sau juridice din alte state membre ale Uniunii Europene.
