Președintele Serbiei avansează un scenariu despre România, Polonia, Bulgaria și SUA și critică Bucureștiul
Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a afirmat într-un interviu că Statele Unite ar putea crea o structură de influență în Europa de Est, în care România, Polonia și Bulgaria ar putea juca un rol important, în condițiile în care Uniunea Europeană întârzie extinderea și integrarea noilor membri.
Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat podcastului The Rest Is Politics: Leading, publicat pe 27 aprilie, în care Vučić a discutat despre raporturile Serbiei cu Bruxellesul, Washingtonul, Moscova și Beijingul.
În dialogul cu Alastair Campbell și Rory Stewart, președintele sârb a susținut că Washingtonul ar putea profita de lipsa de coerență strategică a Uniunii Europene pentru a coagula un grup de state din flancul estic aflate „nu sub controlul” direct al SUA, dar „sub influența predominantă” a acesteia.
„Cred că America își va construi propria structură, luând cinci până la zece țări din Europa, în principal din Europa de Est, nu sub controlul lor, dar sub influența predominantă a Statelor Unite ale Americii, ceea ce va crea probleme pentru Uniunea Europeană”, a spus Vučić.
Întrebat explicit dacă această evoluție ar însemna o îndepărtare a unor state est-europene de centrul decizional vest-european, Vučić a răspuns simplu: „Da”, nominalizând Polonia, România și Bulgaria ca exemple de țări în care americanii ar putea consolida parteneriate politice și de securitate distincte față de mecanismele europene existente.
Aceste declarații au fost făcute în contextul frustrării tot mai vizibile a Belgradului față de ritmul lent al negocierilor de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană. Serbia are statut de țară candidată din 2012, iar negocierile oficiale au fost deschise în 2014, însă procesul a avansat lent pe fondul disputelor privind statul de drept, relația cu Kosovo și apropierea tradițională a Serbiei de Rusia.
În interviu, Vučić a insistat că refuzul marilor capitale europene de a accelera integrarea Balcanilor de Vest riscă să lase un vid de influență care va fi ocupat inevitabil de alte puteri. „Dacă nu vor continua extinderea, fac o mare greșeală strategică”, a afirmat el, adăugând că speră să existe „pentru prima dată după mulți ani o anumită înțelegere în Italia, Franța și Germania”, fără a se declara însă convins că această schimbare se va produce rapid.
În același interviu, Vučić a reluat ideea promovată în ultimele luni împreună cu premierul Albaniei, Edi Rama: integrarea graduală a statelor candidate în piața unică europeană și în anumite beneficii Schengen înainte de aderarea completă.
Potrivit liderului sârb, țările pregătite ar trebui să primească acces economic și comercial imediat, fără a aștepta ani de negocieri politice pentru drept de veto, comisari europeni sau reprezentare parlamentară. În opinia sa, o astfel de soluție ar reduce vulnerabilitatea Balcanilor față de influențele externe și ar menține regiunea ancorată în proiectul european.
Vučić a sugerat inclusiv că integrarea selectivă a unor state precum Moldova sau Muntenegru, fără Serbia, ar fi „lipsită de logică” din punct de vedere strategic.
O parte importantă a interviului a fost dedicată aderării României și Bulgariei, folosită de Vučić pentru a argumenta că Uniunea Europeană a făcut concesii geopolitice în trecut în fața rigorii tehnice. „Cred că era 2004 când România și Bulgaria au aderat la Uniunea Europeană. Îndeplineau ele toate cerințele, toate solicitările, chiar și astăzi? Nu este cazul”, a spus Vučić, deși România și Bulgaria au aderat oficial la 1 ianuarie 2007, după încheierea negocierilor și sub Mecanismul de Cooperare și Verificare instituit tocmai pentru monitorizarea reformelor post-aderare.
Prin această comparație, Vučić a sugerat că decizia geopolitică a prevalat uneori asupra perfecțiunii birocratice și că același principiu ar trebui aplicat și Balcanilor de Vest.
Nu este pentru prima dată când Vučić menționează România în discursurile sale legate de presiuni externe, influență strategică și echilibre regionale. Anterior, el a reacționat dur la evoluții din România interpretate ca având impact asupra Serbiei, inclusiv în cazul anchetei privind NIS Petrol, pe care a acuzat-o că afectează imaginea țării sale și pune Belgradul într-o lumină nefavorabilă pe scena internațională.
Relațiile bilaterale au cunoscut și alte momente tensionate, precum votul României în Adunarea Generală a ONU privind rezoluția referitoare la Srebrenica, poziționat de presa de la Belgrad ca un semnal al alinierii Bucureștiului la opțiunile occidentale.
Serbia este percepută ca un punct sensibil în arhitectura de securitate din proximitatea României, în condițiile în care Vučić menține relații atât cu Occidentul, cât și cu Moscova. Exercițiile militare comune cu Rusia și contactele repetate cu cercurile conservatoare americane au generat interpretări privind strategia Belgradului de a acționa pe mai multe paliere geopolitice simultan.
În acest context, includerea României în scenariul unei structuri americane de influență în Europa de Est reflectă modul în care Vučić descrie repoziționările de putere din regiune și rolul Bucureștiului în noul echilibru strategic.
