Plângerea depusă de Piedone și argumentele acestuia
Cristian Popescu Piedone a depus o sesizare la Direcția Națională Anticorupție împotriva prefectului județului Timiș, Paul Finta, pentru menținerea lui Dominic Fritz în funcția de primar al Timișoarei, după ce Prefectura Timiș a anunțat că Fritz va avea indemnizația redusă cu 10% timp de șase luni ca urmare a încălcării regimului juridic al conflictului de interese.
Prefectura a precizat că ordinul a fost emis pe baza Legii nr. 176/2010 și a Codului administrativ. Paul Finta a fost numit prefect al județului Timiș printr-o hotărâre de Guvern adoptată la 18 iunie 2026, după ce a fost propus pentru această funcție de USR.
Cristian Popescu Piedone susține că prefectul ar fi trebuit să dispună încetarea mandatului lui Dominic Fritz, nu doar reducerea indemnizației acestuia. El afirmă: „Legea trebuie aplicată, nu interpretată. În fața legii, toți suntem egali. Unde-i lege, nu-i tocmeală.”
Potrivit documentului publicat de Piedone, plângerea penală îl vizează pe Paul Finta „sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 Cod penal”, precum și pentru eventuale alte infracțiuni care pot rezulta din verificările procurorilor.
Plângerea solicită procurorilor DNA să stabilească dacă prefectul avea obligația legală de a emite un ordin privind încetarea mandatului primarului Timișoarei sau dacă sancțiunea aplicată respectă Codul administrativ, Legea nr. 176/2010 și celelalte acte normative aplicabile. Sesizarea solicită analizarea hotărârii definitive a Înaltei Curți de Casație și Justiție, raportului Agenției Naționale de Integritate, ordinului emis de prefect și a avizelor juridice care au stat la baza acestuia.
Sesizarea mai solicită verificarea corespondenței Prefecturii Timiș cu Ministerul Afacerilor Interne, ANI și alte instituții, precum și audierea prefectului și a funcționarilor implicați în luarea deciziei.
Depunerea plângerii penale nu înseamnă că persoana reclamată este vinovată, procurorii urmând să verifice dacă faptele intră în competența DNA și dacă există suficiente elemente pentru deschiderea unei anchete penale.
Contextul deciziei privind Dominic Fritz
Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, pe 18 iunie 2026, recursul formulat de Dominic Fritz și a menținut hotărârea Curții de Apel Timișoara, care confirmase raportul Agenției Naționale de Integritate.
Instanța supremă a reținut că primarul a participat la emiterea unui act administrativ care a adus beneficii unei persoane de la care primise un împrumut pentru finanțarea campaniei electorale din 2020.
Potrivit ANI, Fritz a aprobat un referat privind modificarea unui Plan Urbanistic Zonal și l-a înaintat Consiliului Local, documentație realizată de firma unui arhitect care îl împrumutase în campania electorală cu 25.000 de lei.
Dominic Fritz a susținut că proiectul fusese pregătit în timpul mandatului fostului primar Nicolae Robu și că funcționarii municipalității i-au recomandat să continue procedura administrativă deja începută.
Datele publicate de Agenția Națională de Integritate
Înaintea emiterii ordinului în cazul Fritz, ANI a transmis că monitorizează 122 de persoane aflate sub interdicția de trei ani calculată de la încetarea mandatului sau a funcției.
Pentru majoritatea acestora, măsurile aplicate au constat în diminuarea salariului sau a indemnizației cu procente între 5% și 20%, pentru perioade de până la șase luni. ANI a precizat că 22 dintre persoanele declarate în conflict de interese în timpul exercitării unei funcții elective continuă să ocupe o funcție aleasă.
Datele arată că, în practica administrativă actuală, constatarea unui conflict de interese nu a dus automat la încetarea imediată a mandatului în toate cazurile. Agenția a arătat însă că susține modificarea legislației pentru ca încălcarea regimului conflictului de interese să nu mai poată fi sancționată doar printr-o diminuare temporară a veniturilor.
