Contextul schimbărilor legislative și cerințele noului regulament
Producătorii și importatorii de baterii din Uniunea Europeană trebuie să se adapteze rapid unui nou set de cerințe stricte. Acestea vizează siguranța, performanța, amprenta de carbon, conținutul de materiale reciclate și trasabilitatea produselor. Modificările vin pe fondul aplicării treptate a Regulamentului (UE) 2023/1542, conform unei analize de specialitate date publicității de SGS România.
Schimbările legislative apar într-un moment în care investițiile în producția de baterii, sistemele de stocare a energiei și infrastructura de încărcare ating niveluri istorice. „Pe fondul tranziţiei energetice şi al electrificării accelerate a economiei, investiţiile în producţia de baterii, infrastructura de încărcare şi sistemele de stocare a energiei se află la niveluri record. În paralel, Uniunea Europeană ridică standardele privind siguranţa, performanţa, sustenabilitatea şi trasabilitatea acestor produse prin Regulamentul (UE) 2023/1542, care înlocuieşte vechea Directivă privind bateriile şi introduce cerinţe noi pe întreg ciclul de viaţă al produsului.
Pentru companii, mesajul este clar: în economia electrificată a viitorului, succesul comercial nu va depinde doar de performanţa bateriei, ci şi de capacitatea de a demonstra conformitatea, transparenţa şi sustenabilitatea acesteia”, arată analiza realizată de SGS România.
Extinderea pieței vehiculelor electrice și dezvoltarea transportului ușor, precum trotinetele sau bicicletele electrice, alimentează puternic cererea globală de baterii. Totodată, extinderea capacităților de energie regenerabilă și creșterea nevoii de stocare pe rețea accentuează această cerință.
Sistemele de stocare bazate pe baterii sunt utilizate intensiv pentru a sprijini rețelele electrice în gestionarea volumelor mari de energie verde. De altfel, Agenția Internațională pentru Energie precizează că stocarea cu baterii se numără printre tehnologiile energetice cu cea mai rapidă rată de dezvoltare la nivel mondial, fiind esențială pentru flexibilitatea sistemelor energetice.
Dacă în ultimii ani bateriile erau destinate cu precădere electronicelor de consum, astăzi ele reprezintă componente fundamentale pentru domeniul auto, sectorul energetic, logistică, transportul maritim, infrastructura industrială și sectorul fotovoltaic. Diversificarea aplicațiilor vine însă la pachet cu riscuri crescute, ceea ce justifică necesitatea unor verificări independente mult mai riguroase.
Noul regulament european depășește cadrul vechii legislații, care punea accentul doar pe substanțele periculoase și gestionarea deșeurilor. „Acesta extinde responsabilitatea producătorilor asupra întregului ciclu de viaţă al bateriei şi introduce cerinţe privind: siguranţa produselor; performanţa şi durabilitatea; amprenta de carbon; conţinutul de materiale reciclate; trasabilitatea componentelor; due diligence în lanţul de aprovizionare; etichetarea şi informarea utilizatorilor; paşaportul digital al bateriei (Battery Passport)”, susţin autorii analizei.
Aplicarea regulilor este etapizată. Cerințele intră în vigoare treptat pentru bateriile industriale, cele destinate vehiculelor electrice, mijloacelor de transport ușoare sau bateriilor portabile.
Importanța conformității și trasabilitatea materiilor prime
Respectarea noilor norme nu reprezintă doar o simplă cerință birocratică, avertizează specialiștii, ci o măsură critică pentru siguranța operațională. „Pentru multe organizaţii, conformitatea este percepută doar ca o obligaţie administrativă. În realitate, impactul neconformităţii poate fi mult mai amplu. O baterie defectă poate genera incidente de siguranţă, inclusiv incendii sau explozii, cu efecte semnificative asupra utilizatorilor, reputaţiei producătorului şi continuităţii afacerii. Bateriile litiu-ion, care stau la baza majorităţii aplicaţiilor moderne, oferă avantaje majore în ceea ce priveşte densitatea energetică şi autonomia, însă necesită şi un control riguros al siguranţei şi performanţei”, se mai precizează în document.
O altă provocare majoră este reprezentată de trasabilitatea lanțurilor globale de aprovizionare. „Companiile trebuie să poată demonstra originea materiilor prime, conţinutul reciclat declarat şi respectarea cerinţelor de sustenabilitate impuse de legislaţia europeană. Într-un context în care partenerii comerciali, investitorii şi autorităţile solicită niveluri tot mai ridicate de transparenţă, verificarea independentă devine un instrument de management al riscului, nu doar de conformitate”, mai arată studiul.
Procesul de evaluare a produselor începe cu mult înainte ca acestea să ajungă pe piață. Bateriile sunt verificate din punct de vedere al durabilității, siguranței, trasabilității și amprentei de carbon.
Apariția unui buletin digital reprezintă un element central în noua abordare europeană. „Unul dintre cele mai importante concepte introduse de Regulamentul (UE) 2023/1542 este „Battery Passport”. În esenţă, bateria devine un produs însoţit de o identitate digitală care permite accesul la informaţii privind performanţa, originea materialelor, amprenta de carbon, conformitatea şi istoricul produsului. Implementarea acestui concept reprezintă un pas major către transparenţă şi trasabilitate în lanţurile globale de aprovizionare”, se mai arată în document.
În noul context european, bateriile nu mai sunt evaluate exclusiv pe baza specificațiilor tehnice. Capacitatea de a dovedi durabilitatea, siguranța și impactul redus asupra mediului devine esențială.
Pentru companiile din domeniu, conformitatea cu standardele europene devine astfel principala condiție pentru menținerea competitivității și menținerea prezenței pe piețele internaționale.
