Statele NATO trebuie să accelereze pregătirea militară, investițiile în capabilități și producția de armament, chiar dacă Alianța nu consideră în prezent iminent un atac direct al Rusiei asupra unui stat membru. Mesajul a fost transmis de ambasadorul Statelor Unite la NATO, Matthew Whitaker, într-un interviu acordat USA Today la sediul Alianței din Bruxelles.
Declarațiile diplomatului american apar într-un moment în care evaluările occidentale privind intervalul în care Rusia ar putea dobândi capacitatea de a testa militar NATO sunt din nou analizate.
Whitaker a refuzat să comenteze direct informațiile privind noile evaluări ale serviciilor americane, dar a insistat asupra necesității ca statele aliate să se comporte, din perspectiva pregătirii militare, ca și cum riscul unei confruntări ar putea apărea mai devreme decât estimările anterioare.
„Nu poți prevedea ce va face Vladimir Putin sau orice alt adversar. Tot ce poți face este să fii pregătit pentru asta, să-i descurajezi și să faci ca acea mișcare să nu merite efortul lor”, a declarat Whitaker.
„Și cred că ne pregătim în fiecare zi pentru a împiedica acest lucru să se întâmple și, dacă totuși se întâmplă, să fim pregătiți pentru asta.”
Ambasadorul SUA a adăugat că invadarea Ucrainei de către Rusia trebuie să rămână reperul fundamental în evaluarea intențiilor Moscovei.
„Ar trebui să știm că adversarul nostru a invadat Ucraina, așa că ar trebui să fim cu toții destul de lucizi”, a spus Whitaker.
Noi evaluări americane privind posibilitatea unui atac limitat
The Wall Street Journal a relatat în ultimele zile că noi evaluări ale serviciilor de informații americane indică posibilitatea ca Vladimir Putin să încerce, în următorii ani, să testeze hotărârea NATO printr-o acțiune limitată împotriva unui stat aliat. Publicația americană a menționat inclusiv scenarii precum o incursiune terestră limitată sau o operațiune de natură cibernetică.
Informațiile nu înseamnă că serviciile americane consideră un atac rusesc drept iminent și nici că Moscova a luat o decizie în acest sens. Ele indică însă o reevaluare a orizontului de risc luat în calcul de planificatorii occidentali.
Potrivit USA Today, un oficial european a afirmat că noul interval analizat este considerabil mai scurt decât orizontul de 10–15 ani avut anterior în vedere în unele evaluări occidentale. Acest interval nu reprezintă însă o estimare oficială unică a NATO și nu trebuie prezentat ca o prognoză formală a Alianței.
Evaluarea publică a NATO rămâne mai prudentă. Un oficial al Alianței declara la 30 august că nu există indicii privind o amenințare iminentă de atac direct asupra unui stat membru, chiar dacă Rusia își intensifică activitățile hibride în Europa.
Whitaker însuși a remarcat că Rusia este în prezent puternic angajată militar în Ucraina și că, inclusiv în eventualitatea unei schimbări rapide de direcție, Moscova ar avea nevoie de ani pentru reconstruirea armatei sale până la nivelurile existente înaintea invaziei din februarie 2022.
Vizita directorului CIA la Moscova și avertismentul transmis Rusiei
Reevaluarea riscurilor a fost însoțită de un demers neobișnuit al Washingtonului. Directorul CIA, John Ratcliffe, a efectuat recent o vizită la Moscova, iar The Wall Street Journal a relatat, citând persoane informate asupra discuțiilor, că unul dintre obiectivele deplasării a fost transmiterea unui avertisment Rusiei împotriva unui atac asupra statelor NATO.
Vizita a avut loc în contextul în care administrația americană încearcă simultan să mențină descurajarea pe flancul european și să gestioneze o presiune crescută asupra propriilor stocuri de armament.
Associated Press a relatat că stocurile americane de interceptoare Patriot disponibile în Europa au fost puternic afectate de consumul de muniții și de transferurile către alte teatre de operațiuni, inclusiv în contextul războiului cu Iranul. Oficiali ai Pentagonului și NATO au contestat însă caracterizarea potrivit căreia capacitatea defensivă a Alianței s-ar afla într-o situație critică.
Această diferență de evaluare este relevantă: problema aflată în centrul dezbaterii nu este existența unei informații că Rusia ar urma să atace NATO, ci capacitatea Alianței de a dispune suficient de rapid de muniții, apărare antiaeriană, forțe și infrastructură pentru ca un asemenea scenariu să rămână neatractiv pentru Moscova.
NATO are ca obiectiv 5% din PIB pentru apărare și securitate până în 2035
Presiunile pentru accelerarea investițiilor vin după decizia adoptată de liderii NATO la summitul de la Haga din iunie 2025.
Aliații s-au angajat atunci să ajungă, până în 2035, la investiții anuale echivalente cu 5% din PIB pentru apărare și cheltuieli asociate securității. Cel puțin 3,5% din PIB trebuie să fie alocate cerințelor fundamentale de apărare și obiectivelor de capabilități NATO, în timp ce până la 1,5% poate fi destinat infrastructurii critice, protecției rețelelor, pregătirii civile, rezilienței, inovării și consolidării industriei de apărare.
Formula este, așadar, mai amplă decât simpla finanțare a achizițiilor militare: include infrastructura necesară deplasării forțelor, apărarea cibernetică și capacitatea societăților aliate de a funcționa în condiții de criză.
În acest context, mesajul transmis de Whitaker nu indică existența unei alerte privind un atac rusesc iminent. El reflectă însă o schimbare importantă în logica de planificare a Alianței: NATO încearcă să reducă intervalul dintre identificarea unei amenințări și construirea capabilităților necesare pentru descurajarea acesteia.
Pentru Washington, miza este ca Rusia să nu ajungă la concluzia că o operațiune limitată — militară, cibernetică sau hibridă — ar putea testa unitatea Alianței fără un cost disproporționat.
