Oficiali ai Pentagonului le-au cerut în ultimele săptămâni mai multor aliați NATO, inclusiv Estoniei, Letoniei și Lituaniei, să adopte un ton mai moderat în declarațiile despre amenințarea rusă, potrivit unei investigații Reuters publicate vineri, 30 octombrie. Demersul intervine în timp ce administrația președintelui Donald Trump încearcă să relanseze negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina, iar aliații europeni avertizează asupra operațiunilor hibride atribuite Moscovei.
Pentagonul solicită reținere în declarațiile despre Moscova
Informațiile Reuters se bazează pe declarațiile a patru persoane familiarizate cu discuțiile, dintre care trei oficiali europeni și unul american, care au vorbit sub protecția anonimatului. Mesajele au fost transmise în cadrul unor întâlniri bilaterale, fără un caracter conflictual. Nu este clar dacă solicitări similare au fost adresate și altor state NATO.
Printre reprezentanții americani implicați s-ar afla Elbridge Colby, subsecretar al Apărării pentru politici și unul dintre responsabilii analizei privind viitoarea prezență militară americană în Europa. Potrivit surselor citate, Colby i-ar fi recomandat unui oficial baltic să evite declarațiile care ar putea fi percepute drept provocări la adresa Moscovei.
Un exemplu invocat în discuții ar fi fost prezentarea Rusiei ca fiind într-o situație disperată din cauza dificultăților militare din Ucraina. Premierul Estoniei, Kristen Michal, îl comparase în septembrie pe Vladimir Putin cu un șobolan încolțit, într-o declarație referitoare la presupusele operațiuni de sabotaj rusești în Europa.
Pentagonul nu a confirmat informațiile privind aceste solicitări, precizând că nu comentează conversațiile confidențiale dintre aliați. NATO a refuzat, de asemenea, să comenteze, iar ministerele Apărării din cele trei state baltice nu au oferit reacții la solicitările Reuters.
Diferențe de abordare în NATO, pe fondul eforturilor diplomatice pentru Ucraina
Mesajele atribuite Washingtonului evidențiază diferențele de abordare din interiorul Alianței privind comunicarea publică despre Rusia. Unii oficiali occidentali consideră că avertismentele excesiv de alarmiste pot alimenta obiectivele Kremlinului de a provoca teamă și de a slăbi sprijinul pentru Ucraina. Alții susțin că populația trebuie informată despre amenințările existente pentru a înțelege necesitatea investițiilor în apărare.
Discuțiile au loc în timp ce administrația Trump caută o soluție negociată pentru războiul din Ucraina. Potrivit informațiilor apărute despre contactele diplomatice, Washingtonul explorează inclusiv posibilitatea relaxării unor sancțiuni împotriva Rusiei și exercită presiuni asupra Kievului pentru limitarea atacurilor asupra infrastructurii energetice rusești.
O nouă rundă de negocieri mediate de Statele Unite este așteptată la Abu Dhabi, însă, potrivit informațiilor disponibile la 29 octombrie, data întâlnirii nu fusese stabilită oficial. Mai multe guverne europene sunt preocupate de posibilitatea ca decizii privind securitatea continentului să fie discutate fără participarea lor.
Amenințările hibride și prezența militară americană în Europa
Solicitările Pentagonului apar pe fondul preocupărilor europene privind sabotajele, atacurile cibernetice și incidentele cu drone atribuite Rusiei.
La 28 octombrie, procurorii germani au anunțat că doi cetățeni belaruși sunt suspectați că pregăteau incendierea unei clădiri sau a unei instalații de infrastructură critică în regiunea Nürnberg, în schimbul unor plăți. Anchetatorii au indicat implicarea presupusă a unui guvern sau a unei organizații străine, fără să identifice public statul respectiv.
NATO a reafirmat preocuparea față de activitățile hibride rusești la un simpozion organizat la București, în perioada 15–16 octombrie, unde reprezentanții Alianței au discutat protejarea infrastructurii critice și consolidarea capacităților de răspuns. Moscova respinge acuzațiile occidentale privind implicarea sa în asemenea operațiuni.
În paralel, Washingtonul analizează redistribuirea forțelor militare americane din Europa și solicită aliaților să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare. NATO a confirmat oficial, în august, că Elbridge Colby a prezentat aliaților stadiul acestei evaluări, fără a anunța atunci decizii privind retrageri de trupe.
Nu există informații confirmate că România ar fi primit solicitări similare privind declarațiile despre Rusia sau că analiza americană s-ar fi concretizat într-o nouă decizie referitoare la efectivele staționate pe teritoriul românesc.
Citește și
