Aviz pentru prelungirea aplicării TVA de 9% la locuințe
Camera Deputaților a aprobat luni dimineață ordinea de zi și programul sesiunii extraordinare care se desfășoară în perioada 27–31 iulie.
Din cei 330 de deputați, 215 au fost înregistrați ca prezenți, însă doar 100 s-au aflat fizic în sala de plen, restul participând online. Lucrările se desfășoară în format hibrid.
Comisiile de specialitate ale Senatului au analizat două inițiative legislative depuse de PSD și AUR, care propun prelungirea până la 1 octombrie 2026 a termenului pentru finalizarea tranzacțiilor imobiliare eligibile pentru cota redusă de TVA de 9%. Ambele proiecte au primit aviz favorabil în Comisia economică, însă forma care urmează să fie transmisă mai departe este cea inițiată de PSD.
În ședința Comisiei economice au fost prezenți fizic cinci dintre cei 15 membri, iar la Comisia pentru sănătate au participat în sală 12 dintre cei 28 de senatori. Proiectul de lege nu extinde cota de TVA de 9% pentru toate locuințele noi, ci prelungește regimul tranzitoriu pentru cumpărătorii care îndeplinesc condițiile stabilite anterior de lege. Termenul pentru livrarea și autentificarea tranzacției ar urma să fie mutat de la 31 iulie la 1 octombrie 2026, după care se va aplica TVA de 21%.
Inițiativa a fost depusă ca urmare a problemelor informatice de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, care au îngreunat eliberarea documentelor și finalizarea unor tranzacții. Avizul comisiei nu echivalează cu intrarea în vigoare a măsurii, întrucât proiectul trebuie adoptat de Senat și Camera Deputaților, promulgat și publicat în Monitorul Oficial.
Consiliul Economic și Social a emis un aviz nefavorabil proiectului PSD, arătând că stabilirea datei de 1 octombrie nu oferă o garanție, în lipsa unui termen clar pentru restabilirea completă a bazelor de date ale ANCPI. CES a recomandat ca prelungirea să fie calculată în funcție de momentul reluării complete a funcționării sistemului.
Proiectele PNRR și Acordul SAFE, priorități ale sesiunii
Principalul motiv al convocării Parlamentului îl reprezintă proiectele necesare pentru îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență. Senatul are pe ordinea de zi introducerea unui mecanism prin care angajații ANAF și ai Autorității Vamale să fie recompensați în funcție de performanțele privind colectarea veniturilor, precum și modificarea Codului administrativ referitoare la cariera funcționarilor publici și gestionarea personalului contractual.
La Camera Deputaților se află Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, proiectul privind integritatea, legea pentru decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire, modificările privind prima de carieră didactică și un proiect din domeniul sănătății. Legea salarizării unitare, unul dintre cele mai sensibile angajamente din PNRR, nu figurează pe actuala ordine de zi din cauza lipsei unui acord politic asupra formei proiectului.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că social-democrații vor susține o parte dintre reformele restante din PNRR, dar a precizat că partidul nu va vota automat proiectele transmise Parlamentului de Guvernul interimar. PNL îl acuză pe Grindeanu că pune în pericol fondurile europene, în timp ce USR susține că blocarea reformei privind integritatea poate costa România aproape 800 de milioane de euro.
Poziția partidelor față de reformele PNRR
PNL a anunțat că sprijină adoptarea integrală a proiectelor necesare pentru îndeplinirea jaloanelor din PNRR și a avertizat că amendamentele care nu respectă condițiile negociate cu Comisia Europeană pot periclita ultima tranșă de granturi, estimată la aproximativ trei miliarde de euro. Liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, a afirmat că obiectivul sesiunii extraordinare trebuie să fie adoptarea întregului pachet restant din PNRR și aprobarea acordului SAFE. „Orice alt rezultat s-ar traduce în pierderi de sute de milioane sau chiar miliarde de euro pentru România”, a transmis Andronache, cerând parlamentarilor PSD să voteze proiectele pe care s-au angajat să le susțină.
Anterior, europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan îi acuzase pe social-democrați de „șantaj” și le-a cerut să revină din vacanță pentru a vota reformele de care depind circa 4,5 miliarde de euro din PNRR.
AUR are o poziție apropiată de PSD în privința salarizării bugetarilor, anunțând că nu va susține actuala variantă a proiectului deoarece aceasta nu a fost negociată suficient cu sindicatele și ar putea afecta veniturile unor categorii de angajați din sectorul public.
UDMR sprijină adoptarea Codului Urbanismului, unul dintre jaloanele ce trebuie finalizate până la 31 august. Ministrul interimar al Dezvoltării, Cseke Attila, a avertizat că proiectul trebuie să treacă rapid prin Parlament pentru a putea fi publicat în Monitorul Oficial înainte de expirarea termenului asumat în PNRR.
Aprobarea Acordului de împrumut SAFE
Deputații urmează să dezbată și aprobarea Acordului de împrumut SAFE încheiat între România și Uniunea Europeană. România beneficiază prin acest instrument de o finanțare de aproximativ 16,68 miliarde de euro, fiind a doua cea mai mare sumă din program, după Polonia.
Fondurile sunt acordate sub formă de credite pe termen lung și sunt destinate înzestrării Armatei, proiectelor de infrastructură cu utilizare duală, precum sectoarele Pașcani–Ungheni și Pașcani–Siret, precum și investițiilor Ministerului de Interne și structurilor de protecție civilă.
Programul sesiunii și contextul politic
Potrivit programului aprobat, deputații lucrează luni și marți în comisii, iar miercuri, de la ora 10:00, este programată o nouă ședință de plen, care va cuprinde dezbateri și vot final asupra proiectelor care vor primi rapoartele necesare, inclusiv asupra inițiativelor adoptate între timp de Senat.
Sesiunea extraordinară are loc pe fondul unei crize politice prelungite, după demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan și eșecul formării unui nou Executiv. Cabinetul funcționează interimar, iar președintele Nicușor Dan a solicitat partidelor să găsească o majoritate parlamentară, avertizând că instabilitatea poate afecta economia, ratingul de țară și respectarea angajamentelor europene.
