„Nu vă atingeți de identitatea noastră, herr!” — replica dură a lui Rareș Bogdan pentru ambasadorul german în Republica Moldova

Rareș Bogdan a publicat duminică, pe Facebook, una dintre cele mai dure luări de poziție ale unui demnitar român la adresa unui ambasador acreditat al unui stat aliat. Europarlamentarul PNL răspunde declarațiilor făcute de ambasadorul Germaniei la Chișinău, Hubert Knirsch, care a pus sub semnul întrebării, într-un interviu televizat, afirmația că locuitorii Republicii Moldova și ai României sunt unul și același popor.

„Ambasadorul Germaniei la Chișinău pretinde că românii și moldovenii nu sunt același popor. Deși istoricii, inclusiv cei din perioada Imperiului Țarist, susțin că pe ambele maluri ale Prutului trăiește același neam”, își deschide Rareș Bogdan mesajul, fixând din prima frază miza disputei: identitatea etnică. Concluzia sa istorică este formulată tăios: „Doar geopolitica ne-a separat, interesele mizerabile, herr!„

Argumentul suprem: sursele rusești din epoca țaristă

Construcția argumentativă a europarlamentarului are o particularitate retorică remarcabilă: pentru a demonta teza ambasadorului german, Bogdan nu invocă istoriografia românească, ci chiar sursele imperiale ruse — adică documentele puterii care a anexat Basarabia.

Primul martor citat este Pavel Svinin, cronicar și diplomat rus, trimis de țarul Alexandru I să cerceteze realitatea etnică din teritoriul proaspăt anexat. „A scris în raportul său că moldovenii sunt de același neam și de origine cu muntenii (valahii): «ei vorbesc aceeași limbă, au aceleași obiceiuri și o istorie comună, fiind despărțiți doar de vicisitudinile politice»„, arată Rareș Bogdan. Al doilea argument urcă și mai sus în ierarhia imperială: „De altfel, bunica țarului, Ecaterina a II-a, cunoștea realitatea. Ea propunea înființarea Regatului Daciei, stat tampon format din Moldova (de pe ambele maluri ale Prutului) și Țara Românească, deoarece sunt locuite de același popor, cu aceeași limbă și același sânge.”

Publicitate

Europarlamentarul reconstituie apoi, în postare, cronologia completă a rupturii: anexarea din 1812 a teritoriului dintre Prut și Nistru, „botezat Basarabia”; votul de unire din martie 1918, confirmat prin Tratatul de la Paris — moment în care, notează Bogdan, „intraseră pe fir americanii, principiile wilsoniene care trasau în doctrina SUA de politică externă dreptul popoarelor la autodeterminare”; Pactul Ribbentrop-Molotov din 1939 și cedarea sub amenințare; eliberarea parțială din 1941 și reocuparea sovietică din 1944, urmată de „deznaționalizarea și promovarea «poporului moldovenesc»”; independența din 1991. Diagnosticul final al acestei cronologii este geopolitic: „Iar acum Prutul este o frontieră geopolitică, demarcația dintre UE-NATO și spațiul ex-sovietic.”

„Moldovenismul științific”, o fabricație sovietică cu autori identificabili

Partea cea mai substanțială a mesajului vizează genealogia tezei pe care ambasadorul german a preluat-o. Rareș Bogdan o datează și îi numește autorii: „Teoria identităților separate a fost emanată «științific» în 1920. Leonid Madan, lingvist sovietic, a primit ordin să creeze o «limbă moldovenească» artificială, înțesată de rusisme și regionalisme inventate. A urmat Artiom Lazarev, părintele «moldovenismului științific», care într-o carte din 1974 scria exact ce consideră herr ambasador.”

Împotriva acestei construcții, europarlamentarul opune consensul lingvistic internațional — inclusiv cel german: „Ce urmează? Ca cercetătorii de la Institutul Max Planck din Leipzig să fie dați afară, deoarece tratează româna și «moldoveneasca» drept aceeași limbă. De altfel, lingviștii din toată lumea utilizează un standard ISO care consideră limba ca fiind una și aceeași.”

Cheia geopolitică: parteneriatul cu Statele Unite

Dincolo de dimensiunea identitară, Rareș Bogdan oferă o lectură strategică a episodului. Europarlamentarul sugerează că poziționarea diplomatului german nu este întâmplătoare, ci o reacție la reorientarea transatlantică a Bucureștiului: „Noi nu suntem de vânzare, așa cum credeți, acționând prin interpușii voștri din România și Republica Moldova! Cheia? Strângerea relațiilor cu SUA. Dimensionarea politicii externe a României în această direcție generează, iată, reacții incalificabile. Ce înseamnă asta? Că suntem pe drumul cel bun!„

Registrul mesajului escaladează apoi într-o adresare personală de o duritate fără precedent pentru un raport dintre un europarlamentar român și un ambasador acreditat: „Herr (v-am uitat numele, probabil și dumneavoastră îl scrieți cu virgulă, căci nu sunteți doar analfabet funcțional, sau un imbecil parașutat la Chișinău), pe ambele maluri ale Prutului sunt români. Același neam, același sânge, aceleași dureri de cap. Dacă v-aș întâlni pe stradă, pentru această afirmație v-aș provoca la duel.”

Paralela germană și „bypass-ul” european

Postarea se încheie cu formula „Trăiască România Dodoloață!” și cu un post-scriptum în care Rareș Bogdan întoarce împotriva Berlinului propria experiență istorică a diviziunii: „Germania a fost împărțită în două exact deoarece istoria capătă însușiri omenești, grevate de imperfecțiuni. Nimeni nu și-a permis însă să conteste unitatea ei identitară. Întregirea ei a fost un act firesc, după ce nemților le-a fost smulsă inima din piept.”

Pentru cazul românesc, europarlamentarul descrie o strategie de recompunere graduală, purtată nu prin revizuiri de frontieră, ci prin integrare: „A noastră este și ea smulsă, dar deocamdată facem un bypass infrastructural, economic, legislativ sub umbrela Uniunii Europene. Mai ușor cu pianul pe scări, atât vă spun! România este un Jaguar, nu o mașină de tuns iarba!„

Dincolo de vehemența formulărilor, mesajul lui Rareș Bogdan fixează trei linii de forță care depășesc episodul în sine: identitatea românească a Basarabiei ca fapt documentat inclusiv de sursele puterii anexatoare, „moldovenismul” ca produs politic sovietic cu autori și date precise, și lectura declarației ambasadorului german ca simptom al tensiunii dintre orientarea pro-americană a Bucureștiului și interesele unor capitale europene. Pentru relația româno-germană, întrebarea rămâne deschisă: cum răspunde Berlinul unei dispute care a mutat identitatea națională din manualele de istorie direct în dosarul geopolitic al flancului estic.

Textul integral al postării

”Ambasadorul Germaniei la Chișinău pretinde că românii și moldovenii nu sunt același popor. Deși istoricii, inclusiv cei din perioada Imperiului Țarist, susțin că pe ambele maluri ale Prutului trăiește același neam. Identitate etnică. Pavel Svinin, cronicar și diplomat rus, trimis de țarul Alexandru I (a anexat Basarabia și a domnit până în 1825) să cerceteze realitatea etnică din teren, a scris în raportul său că moldovenii sunt de același neam și de origine cu muntenii (valahii): „ei vorbesc aceeași limbă, au aceleași obiceiuri și o istorie comună, fiind despărțiți doar de vicisitudinile politice”.

De altfel, bunica țarului, Ecaterina a II-a, cunoștea realitatea. Ea propunea înființarea Regatului Daciei, stat tampon format din Moldova (de pe ambele maluri ale Prutului) și Țara Românească, deoarece sunt locuite de același popor, cu aceeași limbă și același sânge. Doar geopolitica ne-a separat, interesele mizerabile, herr! În 1812, Imperiul Rus anexează teritoriul dintre Prut și Nistru, botezat Basarabia. În 1918 martie 1918, Basarabia votează unirea cu România, iar Tratatul de la Paris o confirmă. Intraseră pe fir americanii, principiile wilsoniene care trasau în doctrina SUA de politică externă dreptul popoarelor la autodeterminare. În 1939, Pactul Ribbentrop-Molotov lasă Basarabia în sfera de influență a URSS, iar sub amenințare, România cedează teritoriul. În 1941, România eliberează parțial teritoriul, dar în 1944, trupele sovietice îl reocupă. Se instituie Cortina de Fier și începe deznaționalizarea și promovarea „poporului moldovenesc”. 1991: URSS se destramă, iar Republica Moldova devine stat independent. Iar acum Prutul este o frontieră geopolitică, demarcația dintre UE-NATO și spațiul ex-sovietic.

Teoria identităților separate a fost emanată „științific” în 1920. Leonid Madan, lingvist sovietic, a primit ordin să creeze o „limbă moldovenească” artificială, înțesată de rusisme și regionalisme inventate. A urmat Artiom Lazarev, părintele „moldovenismului științitic”, care într-o carte din 1974 scria exact ce consideră herr ambasador. Ce urmează? Ca cercetătorii de la Institutul Max Planck din Leipzig să fie dați afară, deoarece tratează româna și „moldoveneasca” drept aceeași limbă. De altfel, lingviștii din toată lumea utilizează un standard ISO care consideră limba ca fiind una și aceeași. Nu vă atingeți de identitatea noastră, herr! Știu, Germania este foarte mare, dar ați auzit de David și Goliath? Noi nu suntem de vânzare, așa cum credeți, acționând prin interpușii voștri din România și Republica Moldova! Cheia? Strângerea relațiilor cu SUA.

Dimensionarea politicii externe a României în această direcție generează, iată, reacții incalificabile. Ce înseamnă asta? Că suntem pe drumul cel bun! Herr (v-am uitat numele, probabil și dumneavoastră îl scrieți cu virgulă, căci nu sunteți doar analfabet funcțional, sau un imbecil parașutat la Chișinău), pe ambele maluri ale Prutului sunt români. Același neam, același sânge, aceleași dureri de cap. Dacă v-aș întâlni pe stradă, pentru această afirmație v-aș provoca la duel. Până atunci, luați o foaie de hârtie și notați. După ce se digeră wurst-ul. Trăiască România Dodoloață!

P.S. Germania a fost împărțită în două exact deoarece istoria capătă însușiri omenești, grevate de imperfecțiuni. Nimeni nu și-a permis însă să conteste unitatea ei identitară. Întregirea ei a fost un act firesc, după ce nemtilor le-a fost smulsă inima din piept. A noastră este și ea smulsă, dar deocamdată facem un bypass infrastructural, economic, legislativ sub umbrela Uniunii Europene. Mai ușor cu pianul pe scări, atât vă spun! România este un Jaguar, nu o mașină de tuns iarba!”