Diferențele dintre tipurile de spitale și gradul de ocupare
Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, a respins marți, la Euronews, afirmațiile făcute în aceeași seară de premierul interimar Ilie Bolojan despre funcționarea sistemului medical. Acesta a afirmat că Bolojan nu înțelege diferențele dintre tipurile de spitale.
Alexandru Rogobete a afirmat că, deși premierul interimar a înțeles unele aspecte legate de numărul de paturi, acesta „nu a înțeles tot” și „dezinformează, așa cum a făcut-o în toate aceste zile”. El a explicat că în România există mai multe categorii de spitale, iar spitalele de urgență funcționează după reguli diferite față de celelalte unități medicale și că „dacă apare un accident colectiv, ele trebuie să aibă capacitatea de extindere”.
„Există categoria spitalelor de urgență, indiferent că sunt județene sau institute de urgență, în care gradul mediu de ocupare astăzi în România este undeva anual de 90%. Este enorm. Recomandările internaționale spun că un spital de urgență trebuie să aibă un grad de ocupare de maximum 75%. De ce? În cazul în care apare un accident colectiv, de exemplu, ele trebuie să aibă capacitatea de extindere și de a prelua acești pacienți”, a explicat Rogobete.
Fostul ministru a menționat că alte spitale au un grad de ocupare mai redus, însă acest lucru nu se datorează lipsei pacienților, ci deficitului de personal medical. „Mai există alte categorii de spitale unde gradul de ocupare este mai mic. Este adevărat că sunt unele spitale care au gradul de ocupare mediu undeva între 60 și 70% și ar putea să aibă mai mult pentru că nu sunt spitale de urgență. De ce nu au mai mult? Pentru că nu au personal medical care să îngrijească acești pacienți. Au secție în structură și nu face diferența, nu vede această diferență pentru că nu înțelege sistemul. Deși pe hârtie apare că au secție de cardiologie, ei nu au cardiolog”, a spus acesta.
Salarizarea și personalul medical
Alexandru Rogobete a afirmat că una dintre majorările semnificative ale salariilor din sănătate a avut loc în 2024, în perioada în care el activa în Ministerul Sănătății. „A doua creștere de salarii din 2018 s-a făcut când eram în Ministerul Sănătății, în 2024, unde a crescut salariul mediu al asistentelor și medicilor cu 20%. Dar nu aici este problema. Până în 2018, România avea cel mai mare exod al medicilor. Un medic rezident câștiga 1.200 de lei. Este foarte greu de recuperat această pierdere. Cine își imaginează că peste noapte se produc medici și se reorganizează, se reașează serviciile, nu știe despre ce vorbește”, a declarat fostul ministru.
„Premierul nu știe despre ce vorbește în situația asta. Toți sunt proști în sistemul de sănătate, doar el e deștept. Am văzut toate acestea. Un anestezist care lucrează în cele mai grele condiții pierde între 2.500 și 4.000 de lei pe lună”, a mai afirmat Alexandru Rogobete.
Deciziile Guvernului privind deblocarea posturilor în sistemul sanitar
Ilie Bolojan a precizat că Guvernul a analizat solicitările pentru deblocarea a 26.000 de posturi în sectorul public din spitale, dar a aprobat un număr redus, bazat pe criterii legate de nevoile pacienților și situația financiară a unităților medicale.
„Am avut solicitări pentru a debloca 26.000 de posturi în sectorul public din spitalele noastre, în condițiile în care avem astăzi peste 190.000 de angajați în aceste spitale. Față de prima variantă, am solicitat ca propunerile pe care le va face Ministerul Sănătății să se bazeze pe două criterii care țin cont de realitățile din spitalele noastre și care urmăreau, pe de o parte, să rezolve nevoile pacienților, să rezolve aglomerarea în anumite secții, pe baza banilor pe care îi putem aloca în perioada în care ne găsim”, a declarat premierul interimar.
Primul criteriu a fost ponderea cheltuielilor de personal în bugetul fiecărui spital. Bolojan a afirmat că unitățile cu spațiu financiar pentru angajări au primit un număr mai mare de posturi. „Cu cât ponderea cheltuielilor de personal era mai mică din totalul cheltuielilor, cu atât spitalele au primit bonificații, pentru că înseamnă că au spațiu să își crească cheltuielile de personal. Acolo unde însă cheltuielile de personal au depășit procente de 85-90%, așa cum avem în unele dintre spitale, suntem în situația în care acel spital nu mai există practic pentru pacienți, ci există doar pentru angajați, pentru că nu mai are bani să plătească medicamente, analize, să combată infecțiile nozocomiale și așa mai departe”, a afirmat Ilie Bolojan.
Al doilea criteriu a fost gradul de ocupare al paturilor. Premierul a susținut că spitalele cu un număr mare de pacienți internați au primit mai multe posturi. „Cu cât un spital a avut un grad de ocupare al paturilor mai mare, cu atât a primit bonificații la aceste posturi. Asta înseamnă că acel spital răspunde nevoilor cetățenilor, că specializarea respectivă și calitatea serviciilor medicale răspund cererilor pacienților. Gândiți-vă că suntem în situația în care personalul este normat la numărul de paturi aprobate, iar dacă gradul de ocupare este sub 50%, cum avem în cazul a peste 150 de spitale, înseamnă că acele spitale nu răspund nevoilor cetățenilor și consumă resurse”, a spus acesta.
„Având în vedere cele două criterii, Guvernul a aprobat deblocarea a 6.850 de posturi, iar aproximativ 2.000 dintre ele au fost transferate față de prima propunere de memorandum spre spitalele din reședințele de județ, spre spitalele din centrele universitare și spre spitalele care oferă servicii de înaltă calitate și unde există o presiune astăzi”, a declarat Bolojan.
