Detalii despre cercetare și descoperiri
Un studiu recent oferă noi indicii că mormântul primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang, ar putea conține cantități importante de mercur lichid, care se evaporă lent și ajung la suprafață sub forma unor concentrații ridicate în aer. Această descoperire ar putea confirma relatările istorice despre existența râurilor și lacurilor de mercur în interiorul mausoleului.
Mausoleul lui Qin Shi Huang se află în apropierea orașului Xi’an și a rămas sigilat de peste două milenii, fiind unul dintre cele mai misterioase situri arheologice din lume. Studiul publicat în Scientific Reports a fost realizat de o echipă internațională condusă de fizicianul Sune Svanberg, de la Universitatea Lund și Universitatea Normală din China de Sud, care a detectat concentrații locale de mercur în aer mult peste cele obișnuite în regiune.
Valorile măsurate au fost corelate cu zone în care analize anterioare au identificat concentrații ridicate de mercur în sol. Cercetătorii consideră că mercurul ar putea proveni din interiorul mormântului, evaporându-se lent și ajungând la suprafață.
În descrierile istoricului antic Sima Qian, palatul funerar al împăratului Qin Shi Huang ar fi fost realizat ca o miniatură a imperiului, cu râuri și lacuri de mercur lichid dispuse sub forma unei hărți a Chinei. Până acum, această relatare era considerată o combinație între realitate și legendă, însă noile măsurători indică prezența mercurului în complexul funerar, fără a confirma însă direct existența structurilor descrise.
Construcția mormântului a început în anul 246 î.Hr. și a durat 38 de ani, fiind implicate aproximativ 700.000 de muncitori, conform estimărilor istorice.
Metodologia studiului și rezultate
Pentru acest studiu, cercetătorii au utilizat sistemul DIAL (Differential Absorption Lidar), o tehnologie care folosește impulsuri laser ultraviolete pentru detectarea vaporilor de mercur în atmosferă. Spre deosebire de metodele clasice de analiză a solului, această tehnică măsoară în timp real concentrațiile de mercur din aer, fără a afecta situl arheologic prin săpături.
Echipamentul mobil a fost amplasat în apropierea mausoleului, iar măsurătorile s-au efectuat pe o rază de aproximativ 700 de metri, limitată de condițiile atmosferice locale. În două dintre punctele analizate au fost înregistrate concentrații semnificativ mai mari decât valorile normale, cea mai ridicată atingând 27 ng/m³. Aceste zone corespund versanților vestic și sudic ai movilei funerare, unde cercetări anterioare au semnalat cele mai mari concentrații de mercur în sol.
Într-un al treilea punct nu au fost detectate valori neobișnuite, situație explicată de cercetători prin dispersia vaporilor de mercur de către vântul cu viteză mai mare.
Autorii studiului afirmă că mercurul ar putea ajunge la suprafață prin fisuri sau modificări structurale apărute în construcția mormântului de-a lungul celor peste 2.000 de ani. Datorită evaporării ușoare a mercurului la temperatura camerei, un rezervor subteran de mari dimensiuni ar putea genera emisii constante dacă etanșeitatea mormântului nu mai este completă.
Arheologii susțin că mormântul lui Qin Shi Huang nu a fost deschis sau jefuit până în prezent, motiv pentru care evită să îl excaveze pentru a proteja eventualele artefacte aflate în stare excepțională de conservare.
