Viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034 aduce în discuție introducerea unor noi taxe de mediu, menite să susțină finanțarea politicilor ecologice și adaptarea statelor membre la schimbările climatice. Printre variantele analizate se află și extinderea fiscalității verzi asupra transporturilor și încălzirii locuințelor.
Evoluția taxelor de mediu în Uniunea Europeană
Datele Eurostat arată că în 2024 taxele de mediu au generat venituri de 372 de miliarde de euro pentru statele membre, în creștere cu 6% față de anul anterior. Cu toate acestea, aceste taxe reprezintă aproximativ 2% din PIB-ul UE, un procent redus în contextul general al economiei europene.
Există diferențe semnificative între state. În Irlanda, taxele de mediu au fost sub 1% din PIB, în timp ce în Grecia au ajuns la 3,76%. Ponderea taxelor de mediu în totalul veniturilor fiscale și al contribuțiilor sociale a scăzut de la 6,1% în 2021 la 5,2% în 2024, posibil ca urmare a reducerii activităților poluante și a schimbării comportamentului gospodăriilor și companiilor.
Fiscalitatea verde variază mult între țări. În Bulgaria și Grecia, aproape 10% din veniturile fiscale provin din taxe de mediu, în timp ce în Suedia și Norvegia această proporție este de aproximativ 4%. România a înregistrat o creștere importantă a veniturilor din taxele de mediu, de aproape 20% în 2024, iar Ungaria a raportat un avans de circa 15%. În contrast, Suedia a înregistrat o scădere de 18,5% a veniturilor din fiscalitatea verde, legată de schimbarea politicii fiscale adoptate de guvernul de dreapta aflat la putere din 2022, care a decis reducerea semnificativă a taxelor aplicate carburanților.
Taxele pe energie și piața europeană a carbonului
Taxele pe energie constituie principala sursă a veniturilor din fiscalitatea de mediu la nivel european, reprezentând circa 77% din total. Piața europeană a carbonului, prin sistemul ETS 1, introdus în 2005, a adus în 2024 venituri de 31,3 miliarde de euro din certificatele de emisii cumpărate de companii. Polonia și Germania au fost principalii beneficiari, fiecare încasând peste 5 miliarde de euro. Veniturile din piața carbonului au crescut cu 3,5% în 2024.
O modificare importantă o reprezintă introducerea celei de-a doua piețe europene a carbonului, ETS2, care ar urma să devină operațională din 2028. Acest sistem va viza în special emisiile provenite din clădiri și transportul rutier, iar costurile suplimentare ar putea ajunge indirect la gospodării, prin prețurile carburanților și ale combustibililor pentru încălzire.
Estimările indică venituri între 342 și 570 de miliarde de euro pentru perioada 2027-2032, ceea ce ar putea face din ETS2 una dintre cele mai importante surse noi de venituri legate de politica europeană privind clima. Aplicarea sistemului a generat deja controverse legate de impactul noilor costuri asupra populației.
Impactul asupra transportului rutier și gospodăriilor
Transportul rutier este una dintre principalele zone vizate de tranziția verde europeană. În acest context, șoferii care utilizează vehicule mai vechi și mai poluante ar putea suporta costuri mai mari pe măsură ce politicile europene privind emisiile se extind. România ar putea fi afectată semnificativ, având o medie de vârstă ridicată a parcului auto, iar orice creștere a costurilor carburanților sau transportului poate influența direct șoferii.
Efectele nu se vor limita la proprietarii de autoturisme, deoarece transportul rutier influențează prețurile produselor și serviciilor, întrucât costurile cu combustibilul se reflectă în prețul transportului și ulterior în cel plătit de consumatori.
În prezent, contribuția gospodăriilor și a companiilor la taxele de mediu este apropiată, gospodăriile generând aproximativ 47,5% din venituri, iar companiile 50,5%, diferența provenind de la nerezidenți. Introducerea ETS2 ar putea modifica acest echilibru, deoarece taxarea emisiilor din transport și încălzirea locuințelor va afecta direct sau indirect gospodăriile.
Franța este deja unul dintre statele europene în care gospodăriile au o pondere mai mare de 55% în fiscalitatea verde. Pentru România, evoluția viitorului sistem european de taxare va avea impact asupra șoferilor și gospodăriilor care folosesc combustibili fosili pentru încălzire. Noile măsuri vor fi implementate gradual, iar forma finală și efectele asupra consumatorilor vor depinde de regulile europene și de modul de aplicare în fiecare stat membru.
