Președintele american Donald Trump a readus în discuție posibilitatea de a candida pentru un al treilea mandat la Casa Albă, susținând că ar avea acest drept deoarece alegerile din 2020 i-ar fi fost „furate” de democrați. Declarația a fost făcută joi, 22 octombrie 2026, în timpul unui miting electoral organizat la Sioux City, în statul Iowa, înaintea alegerilor pentru Congres din 3 noiembrie. Deși Trump a recunoscut că legislația americană îi interzice, în principiu, o nouă candidatură, acesta a sugerat că presupusa fraudare a scrutinului câștigat de Joe Biden ar justifica o excepție. Argumentul nu are însă temei în Constituția Statelor Unite, iar acuzațiile de fraudă electorală care ar fi schimbat rezultatul alegerilor din 2020 nu au fost demonstrate.
Afirmațiile au fost făcute în fața susținătorilor republicani reuniți la aeroportul din Sioux City, unde Trump venise să sprijine candidații partidului pentru alegerile de la mijlocul mandatului. Discursul, care ar fi trebuit să mobilizeze electoratul pentru votul din noiembrie, a readus în atenție una dintre cele mai controversate teme ale celui de-al doilea său mandat: posibilitatea de a rămâne la putere după ianuarie 2029, când actualul său mandat prezidențial se încheie.
Trump a început prin a face referire la limita constituțională a mandatelor prezidențiale, admițând că aceasta pare să îi interzică o nouă candidatură. Ulterior, și-a schimbat argumentația, invocând din nou convingerea că ar fi câștigat și scrutinul din 2020.
„Cred că am dreptul să candidez din nou, pentru că au trișat”, le-a spus președintele american susținătorilor săi, potrivit relatărilor publicate de Gândul și de presa americană.
Declarația a fost primită cu aplauze, dar Trump nu a prezentat un mecanism juridic prin care presupusa fraudă electorală ar putea anula interdicția constituțională. Nu a anunțat nici lansarea unei campanii prezidențiale pentru 2028.
Ce spune Amendamentul 22: două mandate, indiferent dacă sunt consecutive
Dincolo de declarația politică, situația juridică a lui Donald Trump este stabilită de Amendamentul 22 al Constituției americane, ratificat la 27 februarie 1951. Textul interzice alegerea aceleiași persoane în funcția de președinte de mai mult de două ori. Interdicția se aplică indiferent dacă mandatele sunt consecutive sau separate de o perioadă petrecută în afara Casei Albe.
Trump a câștigat prima dată alegerile prezidențiale în 2016, învingând-o pe Hillary Clinton. În 2020 a fost învins de Joe Biden, iar în 2024 a revenit la Casa Albă după victoria în fața Kamalei Harris. Prin urmare, actualul mandat, început la 20 ianuarie 2025, este al doilea pentru care a fost ales președinte.
Constituția nu conține o excepție pentru situația în care un candidat contestă rezultatul unui scrutin anterior. Nici măcar demonstrarea unor nereguli electorale nu ar modifica automat numărul mandatelor pentru care o persoană a fost aleasă efectiv.
În cazul lui Trump, controversa este și mai clară. Pierderea alegerilor din 2020 nu a fost urmată de anularea rezultatului, iar acesta a rămas valabil după verificări, renumărări și numeroase contestări în instanță.
Limitarea mandatelor prezidențiale a fost introdusă după perioada în care Franklin D. Roosevelt a câștigat patru alegeri consecutive, în 1932, 1936, 1940 și 1944. Până atunci, retragerea după două mandate fusese o tradiție politică respectată de majoritatea președinților, începând cu George Washington. După experiența președinției Roosevelt, această regulă a fost înscrisă explicit în Constituție.
Alegerile din 2020 au fost câștigate de Joe Biden. Acuzațiile lui Trump nu au fost demonstrate
Afirmația potrivit căreia Trump ar fi câștigat de trei ori alegerile prezidențiale contrazice rezultatele oficiale publicate de autoritățile americane.
Potrivit Arhivelor Naționale ale Statelor Unite, Joe Biden a obținut în 2020 un total de 306 voturi în Colegiul Electoral, față de cele 232 primite de Donald Trump. Candidatul democrat a câștigat și votul popular, cu un avans de peste șapte milioane de voturi.
După scrutin, Trump și aliații săi au contestat rezultatele în mai multe state, invocând presupuse fraude electorale. Instanțele au respins numeroase acțiuni, iar verificările desfășurate de autoritățile electorale nu au identificat fraude de amploarea necesară pentru schimbarea câștigătorului.
Mai mult, Agenția pentru Securitate Cibernetică și Securitatea Infrastructurii din cadrul administrației americane a comunicat, în noiembrie 2020, că nu existau dovezi privind modificarea ori ștergerea voturilor prin compromiterea sistemelor electorale.
O analiză realizată de Associated Press asupra acuzațiilor formulate după alegeri a arătat, de asemenea, că neregulile documentate în statele decisive nu puteau explica sau răsturna rezultatul scrutinului.
Aceste constatări nu înseamnă că în sistemul electoral american nu au existat incidente sau cazuri individuale de fraudă. Ele arată însă că acuzația centrală a lui Trump, potrivit căreia o fraudă coordonată i-ar fi anulat victoria, nu a fost susținută de dovezi.
Distincția este esențială pentru interpretarea declarației de la Sioux City. Președintele american nu contestă doar un rezultat electoral din trecut, ci încearcă să folosească propria interpretare a acelui rezultat pentru a justifica o eventuală candidatură pe care Constituția actuală nu o permite.
Un republican a propus modificarea Constituției pentru a permite trei mandate
Ideea unui al treilea mandat nu a rămas limitată la declarațiile lui Trump. În ianuarie 2025, congresmanul republican Andy Ogles, din Tennessee, a introdus în Camera Reprezentanților o propunere de modificare a Amendamentului 22.
Proiectul, înregistrat sub indicativul H.J.Res.29, ar permite unei persoane să fie aleasă președinte de cel mult trei ori, cu condiția să nu fi obținut deja două mandate consecutive.
Această particularitate este importantă. Textul a fost conceput astfel încât să permită, în principiu, un nou mandat pentru Trump, ale cărui două victorii sunt separate de președinția lui Joe Biden. În schimb, un fost președinte ales pentru două mandate consecutive nu ar beneficia de aceeași posibilitate.
Propunerea a fost trimisă Comisiei juridice a Camerei Reprezentanților, dar depunerea ei nu a modificat Constituția.
Pentru ca un asemenea amendament să intre în vigoare, procedura americană impune un sprijin politic considerabil: aprobarea de către două treimi din fiecare cameră a Congresului și ratificarea de către trei sferturi dintre statele americane, adică 38 din 50. Constituția prevede și o procedură alternativă pentru propunerea amendamentelor, printr-o convenție convocată la solicitarea a două treimi dintre legislaturile statelor, însă cerința ratificării rămâne.
În consecință, nici Trump și nici majoritatea simplă a unui partid în Congres nu pot elimina unilateral restricția privind numărul mandatelor.
La 23 octombrie 2026, Amendamentul 22 rămâne în vigoare în forma sa actuală. Nu există o modificare constituțională adoptată care să îi permită lui Donald Trump să fie ales președinte pentru a treia oară.
Ar putea Trump să revină la Casa Albă prin funcția de vicepreședinte?
În discuțiile despre un eventual al treilea mandat a fost invocată și o posibilă cale indirectă de revenire la președinție.
În martie 2025, într-un interviu pentru NBC News, Trump a confirmat că i-au fost prezentate scenarii care ar putea permite o nouă perioadă la Casa Albă. Unul dintre acestea presupunea ca vicepreședintele JD Vance să candideze pentru funcția supremă în 2028, avându-l pe Trump drept partener electoral, iar apoi să îi cedeze funcția prin demisie.
O asemenea interpretare pornește de la faptul că Amendamentul 22 se referă explicit la imposibilitatea ca o persoană să fie aleasă președinte de mai mult de două ori. Susținătorii acestei teorii încearcă să distingă între alegerea într-o funcție și preluarea ei prin succesiune constituțională.
Problema este însă mult mai complicată. Amendamentul 12 prevede că o persoană care nu îndeplinește condițiile constituționale pentru funcția de președinte nu poate deveni nici vicepreședinte.
Juriștii au opinii diferite asupra modului în care trebuie interpretate împreună cele două amendamente. Unele analize admit existența unei controverse teoretice privind succesiunea prezidențială, dar numeroși specialiști consideră că o asemenea manevră ar contraveni scopului evident al limitării mandatelor.
Organizația americană FactCheck.org a consultat mai mulți experți în drept constituțional, care au descris argumentul juridic al acestei posibile soluții drept foarte greu de susținut.
Deocamdată, nu există o hotărâre judecătorească definitivă care să valideze un asemenea scenariu și nici un demers electoral oficial prin care Trump să fi încercat să îl pună în aplicare.
Prin urmare, posibilitatea discutată public de președintele american nu poate fi prezentată drept o cale legală deja stabilită pentru obținerea unui al treilea mandat.
Declarațiile despre 2028 vin înaintea alegerilor decisive pentru Congres
Momentul ales de Trump pentru a relansa această temă nu este întâmplător din perspectiva calendarului politic american. La 3 noiembrie 2026, alegătorii vor vota pentru reînnoirea integrală a Camerei Reprezentanților și pentru o parte dintre locurile din Senat, într-un scrutin care va influența capacitatea administrației de a-și promova agenda în ultimii doi ani ai mandatului.
Vizita de la Sioux City a avut în primul rând un obiectiv electoral imediat: susținerea candidaților republicani, inclusiv a lui Ashley Hinson, care încearcă să câștige locul din Senat lăsat liber de retragerea lui Joni Ernst.
În Iowa, stat câștigat de Trump la ultimele trei alegeri prezidențiale, republicanii se confruntă cu o competiție mai strânsă decât în ciclurile electorale anterioare. Creșterea costurilor pentru gospodării și fermieri, dar și nemulțumirile legate de politica economică și externă, au devenit teme importante ale campaniei.
În aceste condiții, Trump a încercat să mobilizeze susținătorii săi cerându-le să voteze pentru candidații republicani ca și cum propriul său nume s-ar afla pe buletinul de vot.
Tema unui nou mandat prezidențial a apărut în acest context, în care președintele încearcă să își mențină influența asupra bazei electorale republicane. Totuși, declarația de la miting nu dovedește, prin ea însăși, existența unui plan juridic sau politic concret pentru scrutinul prezidențial din 2028.
De altfel, Trump a transmis de-a lungul celui de-al doilea mandat mesaje contradictorii. În martie 2025 a afirmat că există metode prin care ar putea rămâne președinte, în timp ce, într-un alt interviu acordat NBC News în luna mai, a spus că nu urmărește un al treilea mandat. Ulterior, a continuat să utilizeze materiale promoționale cu inscripția „Trump 2028”, dar a vorbit și despre viața sa după încheierea președinției.
Associated Press a remarcat, într-o analiză publicată la sfârșitul lunii august 2026, că președintele oscilează între sugestii privind o nouă candidatură și acceptarea ideii că va părăsi Casa Albă în ianuarie 2029.
Declarația din Iowa adaugă un nou episod acestei controverse, însă nu schimbă realitatea constituțională. Donald Trump a fost ales președinte de două ori, iar Amendamentul 22 nu permite alegerea sa pentru un al treilea mandat. Invocarea presupusei fraude din 2020 nu creează o excepție, iar proiectul de modificare a Constituției nu a produs o schimbare a regulilor.
Până la apariția unui demers oficial și a unei modificări constituționale valabile, perspectiva unei candidaturi Trump în 2028 rămâne o temă a declarațiilor politice, nu o posibilitate electorală permisă de actualul cadru juridic american.
Citește și
JD Vance ia în calcul candidatura la Casa Albă în 2028 și se așteaptă la sprijinul lui Trump
