Negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina intră într-o etapă în care sunt discutate și viitoarele aranjamente de securitate ale Europei. După consultările mediate de Statele Unite la Abu Dhabi, aliații Kievului pregătesc o reuniune la Berlin, pe 19 noiembrie, pentru coordonarea pozițiilor diplomatice și a garanțiilor de securitate. Principala divergență privește participarea reprezentanților europeni la negocierile cu Rusia și ordinea în care ar trebui abordate problemele teritoriale, încetarea focului și securitatea regională.
Rusia și participarea europeană la negocieri
Discuțiile desfășurate la Abu Dhabi în perioada 10–11 noiembrie, cu participarea delegațiilor Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite, au deschis perspectiva extinderii procesului diplomatic.
Într-o declarație oficială din 12 noiembrie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat că reprezentanți europeni au fost implicați în consultări separate, dar nu participaseră încă direct la discuțiile cu Rusia.
Ulterior, după întâlnirea cu președintele Consiliului European, António Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Zelenski a insistat asupra necesității unei participări europene depline, în special atunci când sunt negociate angajamente de securitate care privesc continentul.
Într-o declarație comună publicată la 12 noiembrie, Costa și von der Leyen au confirmat prezența Uniunii Europene în procesul diplomatic și intenția de a continua implicarea acesteia.
Rămâne însă de stabilit formatul viitoarelor negocieri, inclusiv cine ar urma să reprezinte statele europene și cu ce mandat. Participarea la consultări preliminare nu echivalează cu acceptarea unui format comun de negociere de către toate părțile.
Presupusele condiții ale Moscovei vizează și NATO, Finlanda și Republica Moldova
Pe fondul acestor negocieri, publicația germană Bild a relatat existența unor propuneri informale atribuite reprezentanților ruși, care ar depăși problema teritoriilor ucrainene.
Printre prevederile relatate se numără retragerea Finlandei din NATO, restricții asupra bazelor militare ale Alianței în Estonia, Letonia și Lituania, precum și federalizarea Republicii Moldova.
În privința Ucrainei, același presupus proiect ar include renunțarea la aderarea la NATO, concesii teritoriale și limitări privind utilizarea militară a porturilor de la Marea Neagră.
Aceste informații nu sunt confirmate printr-un document oficial al negocierilor sau printr-o declarație directă a participanților. În consecință, nu pot fi prezentate drept condiții aprobate de Kremlin. Relatările mai multor publicații provin din aceeași sursă inițială și nu constituie verificări independente.
Separat, NATO confirmă oficial că Finlanda a devenit membră a Alianței la 4 aprilie 2023. Orice modificare a statutului său ar privi o decizie a statului finlandez, nu o măsură ce poate fi impusă printr-un acord bilateral între Washington și Moscova.
Summit la Berlin pentru garanțiile de securitate ale Ucrainei
Cancelarul german Friedrich Merz a anunțat organizarea unei noi reuniuni a Coaliției de Voință, împreună cu Franța și Regatul Unit.
Potrivit declarațiilor publicate de Guvernul federal german, reuniunea are trei obiective: coordonarea continuării ajutorului pentru Ucraina, pregătirea garanțiilor de securitate după încetarea focului și armonizarea inițiativelor diplomatice pentru încheierea războiului.
Coaliția reunește 35 de state și pregătește inclusiv o componentă militară multinațională pentru sprijinirea Ucrainei după oprirea ostilităților.
Conform documentației oficiale a Ministerului britanic al Apărării, această forță este concepută pentru consolidarea capacităților ucrainene și pentru susținerea unor garanții de securitate după încetarea luptelor. Pregătirile nu reprezintă însă o decizie privind desfășurarea imediată a trupelor.
Într-o declarație comună anterioară, publicată de Guvernul britanic, participanții au stabilit că eventualele acorduri care afectează Uniunea Europeană sau NATO necesită consimțământul statelor și instituțiilor competente.
Încetarea focului sau negocieri asupra întregii arhitecturi de securitate?
Aceasta este una dintre principalele diferențe de abordare apărute în actuala etapă diplomatică.
La summitul Comunității Politice Europene din Dublin, António Costa a indicat trei priorități pentru procesul de pace: încetarea focului, restabilirea navigației în Marea Neagră și crearea condițiilor pentru un acord de pace.
În declarația oficială din 12 noiembrie, Costa a susținut că Ucraina trebuie să își poată alege singură partenerii și alianțele, iar viitorul securității europene nu poate fi negociat fără participarea statelor europene.
Această poziție delimitează discuțiile despre oprirea războiului de eventualele negocieri asupra structurii de securitate a continentului.
Pentru reuniunea de la Berlin, problema imediată rămâne stabilirea contribuției concrete a statelor participante la procesul diplomatic și la garanțiile pentru Ucraina. Un acord privind reprezentarea europeană nu ar soluționa automat divergențele teritoriale sau militare dintre Kiev și Moscova.
Citește și
Europa stabilește condițiile pentru negocierile de securitate cu Rusia. Bulgaria formulează rezerve
