Statele NATO nu trebuie să tolereze acțiunile deliberate de război hibrid, iar Statele Unite vor sprijini aliații care se confruntă cu asemenea incidente, a declarat Matthew Whitaker, reprezentantul permanent al SUA la NATO. Oficialul american a indicat tentativa de atac asupra Aeroportului Leipzig/Halle, atribuită oficial Rusiei de guvernul german, drept unul dintre cele mai îngrijorătoare exemple recente și a avertizat că infrastructura critică, inclusiv cea energetică, trebuie protejată mai atent.
Declarațiile au fost făcute sâmbătă, 5 septembrie, la Cernobbio, în Italia, în marja Forumului TEHA, unde Whitaker a participat la o dezbatere privind arhitectura europeană de apărare și securitate.
Ambasadorul american a făcut o distincție între incidentele provocate de drone rusești lansate împotriva Ucrainei care au ajuns pe teritoriul sau în spațiul aerian al unor state NATO și operațiunile pe care le consideră acțiuni hibride deliberate.
„Apoi avem ceea ce aş numi acţiuni hibride mai îngrijorătoare, precum cele pe care le-am văzut la Leipzig sau în Polonia”, a spus Whitaker.
Leipzig, un caz pe care Germania îl atribuie oficial Rusiei
Referirea la Leipzig este importantă deoarece incidentul nu mai este tratat de Berlin drept un simplu episod cu o dronă neidentificată.
Pe 4 august, în zona de securitate a Aeroportului Leipzig/Halle a fost descoperită o dronă echipată cu explozibil și sistem de detonare, în apropierea unor aeronave cargo ucrainene. Autoritățile germane au stabilit ulterior că în operațiune ar fi fost implicate în total trei drone.
La 1 septembrie, guvernul federal german a atribuit oficial Rusiei responsabilitatea pentru tentativa de atac.
Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că investigațiile poliției, modul de operare și informațiile serviciilor de securitate indică împreună responsabilitatea Rusiei. Berlinul descrie incidentul drept un atac hibrid asupra unei infrastructuri critice, nu drept un atac militar convențional.
Germania a răspuns printr-un pachet de măsuri care include închiderea Consulatului General rus de la Bonn, încetarea acordului privind funcționarea Casei Ruse din Berlin, propunerea unor noi sancțiuni europene împotriva persoanelor implicate în operațiuni hibride, controale mai stricte pentru cetățenii ruși și intensificarea presiunii asupra așa-numitei „flote din umbră” a Moscovei.
Rusia a respins acuzațiile Berlinului și a calificat probele drept fabricate, acuzând Germania de provocare politică.
Whitaker: „Este inacceptabil și nu vom tolera”
Pentru ambasadorul american la NATO, capacitatea de atribuire a acestor operațiuni este una dintre componentele decisive ale răspunsului occidental.
„Dacă putem identifica cine se află în spatele acestor acţiuni – aşa cum a făcut Germania – ne asigurăm că exprimăm cu fermitate faptul că acest lucru este inacceptabil şi că nu îl vom tolera”, a declarat Whitaker.
Mesajul este semnificativ într-o zonă în care Rusia și statele occidentale operează frecvent sub pragul confruntării militare directe.
Războiul hibrid poate include sabotaj, atacuri cibernetice, operațiuni de influență, spionaj, perturbarea infrastructurii, incendieri sau utilizarea unor intermediari pentru acțiuni care permit statului aflat în spatele lor să nege implicarea.
Guvernul german definește tocmai această caracteristică drept esențială: operațiunile sunt concepute astfel încât autorul să nu fie imediat vizibil și pentru ca atribuirea politică și juridică să fie mai dificilă.
Referirea la Polonia: sabotaj suspectat, dar fără atribuire publică Rusiei
Whitaker a menționat și Polonia, însă nu a precizat în declarația citată de Reuters incidentul concret la care se referea.
Unul dintre cele mai importante cazuri recente este incendiul produs la sfârșitul lunii august într-o unitate a producătorului polonez de drone WB Electronics din Skarżysko-Kamienna. Compania produce sisteme fără pilot utilizate inclusiv de armata ucraineană.
Ministrul polonez de Interne, Marcin Kierwiński, a declarat că „totul indică” un act de sabotaj. Procurorii investighează inclusiv posibilitatea implicării unor servicii străine de informații, după ce incendiul a provocat pagube evaluate la aproximativ 15 milioane de zloți.
Există însă o diferență importantă față de cazul Leipzig: autoritățile poloneze nu au atribuit public Rusiei responsabilitatea pentru incendiul de la fabrica WB Electronics. Prin urmare, referirea lui Whitaker la Polonia nu trebuie interpretată drept o confirmare americană a responsabilității Moscovei pentru acel incident.
Statele europene acuză Rusia de desfășurarea unei campanii mai ample de sabotaj pe continent, acuzații pe care Kremlinul le respinge.
Infrastructura energetică, printre obiectivele considerate vulnerabile
Whitaker a avertizat că amenințarea nu se limitează la aeroporturi sau obiective militare.
Infrastructura critică, inclusiv activele energetice, poate deveni ținta unor asemenea operațiuni și trebuie monitorizată în primul rând de autoritățile naționale, a spus reprezentantul SUA la NATO.
Avertismentul vine într-un moment în care statele de pe flancul estic și nordic al Alianței își consolidează protecția centralelor electrice, conductelor, infrastructurii portuare, rețelelor de comunicații și altor obiective strategice.
Polonia și statele baltice au intensificat în ultimele luni măsurile de securitate în jurul unor instalații energetice și infrastructuri critice, pe fondul avertismentelor serviciilor de informații privind posibile operațiuni de sabotaj sau provocări.
SUA promit sprijin, dar responsabilitatea inițială rămâne națională
Declarația lui Whitaker conține și o nuanță importantă privind modul în care NATO tratează operațiunile hibride.
Responsabilitatea imediată pentru detectarea, investigarea și reacția la astfel de incidente aparține în primul rând statului afectat. Statele Unite vor fi însă alături de aliați atunci când aceștia se confruntă cu asemenea acțiuni, a precizat ambasadorul.
Afirmația nu înseamnă că fiecare act de sabotaj sau operațiune hibridă declanșează automat mecanismele de apărare colectivă prevăzute de Tratatul Atlanticului de Nord.
În cazul Leipzig, Germania a coordonat răspunsul cu aliații din NATO și Uniunea Europeană, dar a decis să nu invoce Articolul 4 al Tratatului NATO, mecanismul prin care un stat membru poate cere consultări atunci când consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea sa sunt amenințate.
Poziția exprimată de Whitaker arată însă că Washingtonul consideră operațiunile hibride deliberate împotriva statelor aliate drept o problemă de securitate colectivă care nu poate fi ignorată doar pentru că rămâne sub pragul unui atac militar convențional.
NATO se confruntă cu o zonă tot mai dificilă între pace și conflict deschis
Alianța nu consideră în prezent că există indicii privind un atac militar iminent împotriva unui stat membru. Un oficial NATO declara la sfârșitul lunii august că Rusia continuă însă să intensifice activitățile hibride pe teritoriul european, în paralel cu războiul din Ucraina.
Aceasta este și problema strategică asupra căreia insistă declarația lui Whitaker.
Sabotajul unei fabrici, o dronă cu explozibil lângă aeronave cargo, un atac cibernetic sau perturbarea unei rețele energetice pot produce efecte grave fără a avea caracteristicile clasice ale unei agresiuni militare. Tocmai această ambiguitate permite unui adversar să testeze reacția statelor NATO, să crească costurile de securitate și să exploateze dificultatea atribuirii fără a provoca deliberat o confruntare militară directă.
Mesajul transmis de ambasadorul american la Cernobbio este că această ambiguitate nu trebuie confundată cu absența unei limite: atunci când o operațiune hibridă poate fi atribuită, statele NATO trebuie să răspundă, iar Washingtonul afirmă că va sprijini aliatul vizat.
