Mormântul primului împărat al Chinei rămâne nedeschis de peste 2.000 de ani
Mormântul primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang, nu a fost niciodată deschis, deși arheologii știu exact unde se află.
Motivele pentru care camera funerară principală nu a fost explorată se leagă de limitările tehnologice actuale, care nu pot garanta protejarea vestigiilor din interior, transmite Il Post.
Mormântul este situat la aproximativ 30 de kilometri de orașul Xi’an și face parte dintr-un complex funerar impresionant construit între anii 246 î.Hr. și 208 î.Hr. În centrul acestui complex se află un tumul în formă de piramidă, care inițial depășea 100 de metri înălțime. Astăzi este acoperit de vegetație, însă dimensiunile sale continuă să impresioneze, iar baza construcției este mai mare decât cea a unor monumente celebre ale Antichității, inclusiv Marea Piramidă de la Gizeh.
În jurul mormântului au fost descoperite numeroase camere subterane și artefacte, printre care și „armata de teracotă”, formată din mii de soldați, cai și care de luptă realizate în mărime naturală, menite să păzească mormântul.
Specialiștii sunt precauți în privința deschiderii mormântului după experiențe anterioare. La descoperirea armatei de teracotă în 1974, multe dintre statuile colorate și-au pierdut pigmenții originali în doar câteva minute după expunerea la aer și lumină. De asemenea, mormântul împăratului Wanli, excavat în anii 1950, a suferit deteriorări importante din cauza tehnologiilor insuficient dezvoltate la acea vreme. În urma acestor situații, China a adoptat o abordare mai prudentă față de marile morminte imperiale.
O relatare veche de peste 2.000 de ani, transmisă de istoricul Sima Qian, menționează că în interiorul mausoleului ar exista o replică în miniatură a imperiului lui Qin Shi Huang. Potrivit acesteia, mările și râurile ar fi reprezentate prin mercur lichid, iar tavanul ar ilustra cerul, în timp ce podeaua reproducea teritoriile imperiului. Cercetările moderne au identificat concentrații neobișnuit de ridicate de mercur în solul din jurul tumulului, ceea ce poate sugera un sâmbure de adevăr al acestei relatări.
Dacă în interior există cantități mari de mercur, deschiderea mormântului ar putea reprezenta un risc atât pentru artefacte, cât și pentru cercetători.
Textele antice susțin că mormântul conține copii ale palatelor imperiale, turnuri, reprezentări în miniatură ale funcționarilor, obiecte rare și comori de o valoare istorică incalculabilă. Aceste surse menționează, de asemenea, existența unor mecanisme și capcane menite să împiedice accesul intrușilor, însă nu există dovezi directe care să confirme aceste informații.
Până în prezent, autoritățile chineze și comunitatea științifică preferă să aștepte dezvoltarea unor tehnologii mai avansate înainte de a lua în calcul deschiderea mormântului.
Camera funerară a primului împărat al Chinei rămâne, la peste 2.200 de ani de la moartea lui Qin Shi Huang, unul dintre cele mai mari mistere ale lumii antice. Arheologii consideră că interiorul ar putea conține informații capabile să schimbe înțelegerea istoriei Chinei, însă deocamdată preferă să păstreze secretul intact decât să riște distrugerea unor comori care au supraviețuit timp de două milenii.
