Reacția Poloniei față de politica memorială a Ucrainei
Polonia a transmis un mesaj Ucrainei privind consecințele onorării unor figuri naționaliste controversate în cadrul unui memorial al eroilor ce urmează să fie amenajat la Kiev.
Tensiunile dintre cele două țări vecine au reizbucnit pe fondul dezacordurilor profunde legate de memoria istorică și de figurile politice sau militare omagiate de autoritățile ucrainene, anunță dpa.
Liderii de la Varșovia își exprimă îngrijorarea cu privire la direcția în care se îndreaptă politica memorială a statului ucrainean. Reacția vine în contextul în care omagierile aduse unor personaje istorice controversate sunt văzute de partea poloneză drept un gest care poate afecta grav relațiile bilaterale.
„Venerarea unor astfel de figuri istorice nu este doar regretabilă din perspectiva Poloniei, ci constituie şi o politică mioapă din punctul de vedere al Ucrainei”, a declarat luni Marcin Przydacz, consilier de politică externă al preşedintelui polonez Karol Nawrocki.
Reprezentanții polonezi atrag atenția că promovarea anumitor ideologii istorice depășește granițele naționalismului moderat și poate crea dificultăți majore pe plan internațional. Varșovia subliniază că aceste decizii politice ar putea cântări negativ în procesul de aderare a Ucrainei la structurile occidentale.
„O formă sănătoasă de naţionalism este acceptabilă uneori, însă aici vorbim despre şovinism, o ideologie care este apropiată de nazism”, a adăugat el, avertizând că această politică a Kievului ar putea complica integrarea Ucrainei în structurile euro-atlantice.
Declarațiile consilierului prezidențial polonez vin ca reacție directă la un act legislativ recent. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a promulgat legea prin care se înființează un Memorial al Eroilor Naționali, inițiativă care a devenit rapid un nou punct de dezacord major între cele două capitale.
În noul Panteon ucrainean urmează să fie omagiați inclusiv membri ai Armatei Insurgente Ucrainene (UPA). Istoria acestei formațiuni rămâne extrem de sensibilă pentru Polonia, având în vedere că luptătorii naționaliști ai UPA au fost responsabili de masacre violente împotriva populației poloneze și evreiești în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, soldate cu zeci de mii de victime, în special în regiunea Volînia.
Relațiile dintre Varșovia și Kiev, anterior extrem de solide în contextul sprijinului împotriva agresiunii ruse, au început să se deterioreze vizibil încă din luna iunie. Tensiunile au izbucnit inițial după ce președintele Zelenski a atribuit titlul onorific de Eroii UPA unei unități militare ucrainene.
Decizia a provocat o reacție promptă la Varșovia, care i-a retras președintelui ucrainean ordinul Vulturul Alb, cea mai înaltă distincție de stat poloneză. În semn de protest sau de solidaritate, mai mulți politicieni din ambele țări au recurs ulterior la returnarea decorațiilor primite.
Schimburile dure de replici au coincis cu momente diplomatice importante la Kiev, unde liderii europeni s-au adunat pentru a marca a 35-a aniversare a independenței Ucrainei. În ciuda contextului festiv, problemele istorice au rămas în prim-planul dezbaterilor.
Disputa a fost alimentată și de evenimentele din săptămâna precedentă, când rămășițele lui Iehven Konovaleț, lider naționalist asasinat în 1938, au fost aduse în Ucraina și reînhumate cu funeralii de stat. Konovaleț a condus din 1929 Organizația Naționaliștilor Ucraineni (OUN), o mișcare influențată de fascism și nazism, care ulterior a creat UPA ca aripă militară.
OUN a fost implicată în numeroase acțiuni violente, inclusiv în asasinarea ministrului de interne polonez în anul 1934. Anterior acestei ceremonii, autoritățile de la Kiev repatriaseră și rămășițele succesorului acestuia la comanda organizației, Andrii Melnik.
