Parlamentul Lituaniei a susținut marți continuarea procedurii pentru eliminarea articolului 137 din Constituție, care interzice prezența armelor de distrugere în masă și a bazelor militare străine pe teritoriul țării. Inițiativa, susținută de 99 de parlamentari, este justificată de autoritățile de la Vilnius prin deteriorarea mediului de securitate și necesitatea participării fără restricții constituționale la sistemul de descurajare al NATO.
În etapa de examinare desfășurată marți, 22 septembrie, 99 de membri ai Seimasului au votat pentru proiect, 13 împotrivă, iar cinci s-au abținut. Proiectul urmărește eliminarea integrală a articolului 137 din Constituția lituaniană. (Respublika)
Procedura de revizuire constituțională nu este însă încheiată. Pentru adoptarea amendamentului sunt necesare două voturi distincte, separate de cel puțin trei luni, iar la fiecare dintre acestea proiectul trebuie să obțină minimum două treimi din voturile celor 141 de membri ai Seimasului, respectiv cel puțin 94 de voturi. (Lrt)
Președintele Parlamentului, Juozas Olekas, a anunțat că primul dintre cele două voturi decisive este programat pentru 6 octombrie, iar votul final este avut în vedere pentru 12 ianuarie 2027. Pentru respectarea calendarului constituțional, sesiunea parlamentară de toamnă ar urma să fie prelungită până la 13 ianuarie. (Respublika)
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei schimbă calculul de securitate al Lituaniei
Actualul articol 137 prevede că pe teritoriul Republicii Lituania „nu pot exista arme de distrugere în masă și baze militare ale statelor străine”. Interdicția este formulată fără excepții pentru situații de criză, război sau apărare colectivă. (LRS)
Autoritățile de la Vilnius susțin că această formulare nu mai corespunde mediului de securitate actual, dominat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, militarizarea regiunii Kaliningrad, prezența militară rusă în Belarus și recurgerea repetată a Moscovei la amenințări nucleare.
Olekas a argumentat că eliminarea restricției ar permite Lituaniei să participe pe deplin la sistemul de apărare colectivă și de descurajare al NATO. El a remarcat că state precum Letonia, Estonia, Polonia și Finlanda nu au restricții constituționale comparabile privind armele nucleare. (Lrt)
Președintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Seimas, Remigijus Motuzas, a susținut la rândul său modificarea, afirmând că eliminarea articolului ar transmite semnalul că Lituania este parte deplină a mecanismului nuclear de descurajare al NATO. (Respublika)
Eliminarea articolului 137 nu ar însemna însă automat desfășurarea armelor nucleare în Lituania. Ar dispărea restricția constituțională care face în prezent imposibilă o asemenea decizie, dar orice desfășurare efectivă ar necesita decizii politice și militare suplimentare și ar continua să fie supusă obligațiilor internaționale ale Lituaniei.
Kremlinul avertizează că Lituania ar putea deveni țintă nucleară
Moscova a reacționat dur la perspectiva schimbării Constituției lituaniene.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat la 11 septembrie că, dacă pe teritoriul Lituaniei ar fi amplasate arme nucleare îndreptate împotriva Rusiei, teritoriul țării baltice ar intra, la rândul său, în raza planificării nucleare ruse.
„Dacă există arme nucleare pe acel teritoriu care sunt îndreptate împotriva noastră, atunci teritoriul acelei țări va intra, în mod corespunzător, în vizorul armelor noastre nucleare”, a declarat Peskov, potrivit Reuters. (MarketScreener)
Kremlinul a descris o eventuală modificare a regimului actual drept o nouă etapă de escaladare.
Autoritățile lituaniene au respins argumentul Moscovei. Ministrul Apărării, Robertas Kaunas, a declarat că Lituania, asemenea celorlalte state NATO, se află deja în calculele strategice ale Rusiei și a calificat mesajele Kremlinului drept tentative de intimidare. (TV3)
Lituania participă la discuțiile privind descurajarea nucleară americană în Europa
Dezbaterea constituțională de la Vilnius s-a accelerat după apariția informațiilor potrivit cărora Statele Unite analizează posibilitatea extinderii infrastructurii și capabilităților asociate descurajării nucleare către alte state NATO din Europa.
Ministrul Apărării, Robertas Kaunas, a confirmat în iunie că Lituania participă la aceste discuții.
„Discuțiile au loc. Nu vreau să intru acum în detalii, pentru că sunt clasificate, dar discuțiile continuă, iar Lituania cu siguranță nu stă deoparte”, declara ministrul. (Lrt)
Kaunas a precizat ulterior că o eventuală desfășurare a armelor nucleare americane în Lituania ar fi luată în calcul în situații de criză sau război și că autoritățile nu discută despre amplasarea pe timp de pace a armelor de distrugere în masă pe teritoriul țării. (Lrt)
Discuțiile au loc în contextul în care Statele Unite și aliații NATO analizează adaptarea arhitecturii de descurajare nucleară din Europa la schimbările produse după invazia rusă în Ucraina. Potrivit informațiilor apărute în această vară, state de pe flancul estic, inclusiv Lituania și Polonia, au explorat posibilitatea unui rol mai important în sistemul nuclear de descurajare al Alianței. (AP News)
Eliminarea articolului 137 nu anulează obligațiile internaționale ale Lituaniei
Modificarea Constituției ar elimina restricția internă absolută prevăzută de articolul 137, însă nu ar anula obligațiile internaționale asumate de Lituania în domeniul neproliferării și controlului armamentului.
Lituania rămâne parte a Tratatului privind neproliferarea armelor nucleare și a celorlalte regimuri internaționale care reglementează armele nucleare, chimice și biologice.
Prin urmare, voturile programate pentru 6 octombrie și ianuarie 2027 nu vor decide amplasarea unor arme nucleare pe teritoriul lituanian, ci dacă statul va elimina din Constituție interdicția care exclude în prezent o asemenea opțiune indiferent de situația de securitate.
Pentru Vilnius, miza este păstrarea libertății de decizie în cadrul NATO într-un context în care Rusia menține capabilități nucleare în regiune, iar autoritățile lituaniene consideră că o restricție constituțională adoptată într-un mediu geopolitic diferit limitează opțiunile de apărare ale țării.
