Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a acuzat Germania că, prin atribuirea Rusiei a tentativei de atac cu o dronă încărcată cu explozibili de la aeroportul Leipzig/Halle și prin măsurile adoptate ulterior, a făcut ceea ce el a numit „în esență, începutul unui război real”. Declarațiile marchează o nouă escaladare verbală între Moscova și Berlin, în timp ce ancheta penală germană asupra incidentului din 4 august continuă.
Guvernul federal german a atribuit oficial Rusiei, la 1 septembrie, responsabilitatea pentru tentativa de atac de la Leipzig/Halle, invocând o combinație de investigații ale poliției, analiza modului de operare și informații obținute de serviciile de informații. Berlinul subliniază însă că aceasta este o atribuire politică a responsabilității statale, în timp ce investigația penală și procedurile judiciare nu sunt încheiate. (Bundesregierung)
Moscova respinge acuzațiile și susține că Germania nu a prezentat public dovezi care să demonstreze implicarea statului rus.
Lavrov: „Acesta este, în esență, începutul unui război real”
Într-un interviu acordat postului rus Vesti și preluat de agenția TASS, Lavrov a contestat concluziile autorităților germane și a legat direct cazul Leipzig de deteriorarea relațiilor ruso-germane.
„Leipzig, aeroportul. Au găsit o dronă acolo. Au spus că este o dronă rusească și nimeni nu s-a obosit să investigheze mai departe. Acesta este, în esență, începutul unui război real”, a declarat ministrul rus de externe. (TASS)
Afirmația lui Lavrov potrivit căreia nu ar fi existat o investigație este contrazisă de informațiile făcute publice de autoritățile germane. Ancheta a fost preluată de procurorii federali, iar investigațiile au continuat timp de aproape o lună înainte ca guvernul de la Berlin să atribuie oficial responsabilitatea Rusiei. Guvernul german afirmă că decizia s-a bazat pe trei categorii distincte de informații: probe și tipare operaționale, investigații polițienești și date ale serviciilor de informații. (Bundesregierung)
Lavrov a făcut apoi o legătură între cazul Leipzig și politica de apărare a cancelarului Friedrich Merz.
„Toate aceste declarații ale lui Merz despre transformarea din nou a Germaniei în principala putere militară din Europa sunt puse în practică. Practic, el ne declară război”, a afirmat Lavrov. (Reuters)
Șeful diplomației ruse a mers mai departe și a făcut referiri la perioada celui de-Al Doilea Război Mondial și la ceea ce a numit „metastaze ale nazismului”, afirmând că conducerea rusă va trage „concluziile corespunzătoare”. (TASS)
Guvernul german nu definește însă relația actuală cu Rusia drept una de război. Într-o conferință de presă din 2 septembrie, purtătorul de cuvânt al guvernului a declarat explicit: „Nu ne aflăm în război”, adăugând că Germania consideră că este ținta unor atacuri hibride. (Bundesregierung)
Ce s-a întâmplat la aeroportul Leipzig/Halle
Incidentul a avut loc în noaptea de 4 spre 5 august, când o dronă echipată cu explozibili a fost descoperită în zona aeroportului Leipzig/Halle, în apropierea unor aeronave cargo ucrainene Antonov.
Dispozitivul nu a explodat, iar zona a fost securizată de poliție. Cazul a fost tratat încă de la început ca un incident major de securitate, iar procurorul federal german a preluat ulterior investigația. (Reuters)
Aeroportul Leipzig/Halle reprezintă unul dintre principalele centre europene de transport cargo și este utilizat inclusiv pentru transporturi destinate Ucrainei.
Investigațiile ulterioare au descoperit în apropierea aeroportului componente ale altor drone, precum și o antenă fixată într-un copac, despre care anchetatorii suspectează că ar fi putut fi utilizată pentru controlul sau amplificarea semnalului dispozitivelor. Au fost prelevate, de asemenea, mai multe urme ADN. (tagesschau.de)
Doi suspecți cu legături cu Rusia
Investigația comună NDR, WDR și Süddeutsche Zeitung a relatat că autoritățile germane au identificat cel puțin doi suspecți.
Unul dintre ei este un cetățean originar din Belarus, despre care sursele citate afirmă că deține și pașaport rusesc. Urme ADN atribuite acestuia ar fi fost găsite în cadrul investigației, iar autoritățile au reconstituit deplasările sale prin spațiul Schengen. Potrivit acelorași informații, bărbatul ar fi intrat în Uniunea Europeană cu o viză turistică emisă de Italia. (tagesschau.de)
Al doilea suspect este un bărbat născut în Rusia, despre care anchetatorii afirmă că deține atât pașaport leton, cât și rusesc. Acesta ar fi intrat în Germania prin aeroportul Berlin-Brandenburg și s-ar fi deplasat ulterior în Saxonia cu o mașină închiriată. Sursele NDR, WDR și SZ îl descriu drept posibil organizator logistic și instructor al operațiunii. (tagesschau.de)
Urmele ADN găsite pe o dronă, pe interiorul unui recipient care conținea explozivi și pe antena instalată în apropierea aeroportului au generat corespondențe în baze de date europene, inclusiv în Lituania și Finlanda. Investigația utilizează și informații furnizate de serviciile de informații. (tagesschau.de)
Identificarea suspecților nu echivalează însă cu o condamnare, iar autoritățile germane precizează că ancheta penală este în desfășurare.
Berlinul atribuie politic operațiunea Rusiei
Ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, a declarat că informațiile disponibile permit guvernului federal să atribuie Rusiei responsabilitatea pentru operațiune.
„Luate împreună, investigațiile poliției, tiparul faptei și informațiile serviciilor de informații demonstrează o responsabilitate rusă pentru tentativa de atac de la aeroportul Leipzig”, a afirmat Dobrindt. (Bundesregierung)
Potrivit ministrului, autoritățile au identificat persoane despre care consideră că au acționat în numele unor structuri ale statului rus, iar metoda utilizată corespunde tiparului atribuit de serviciile europene unor operațiuni rusești anterioare.
Guvernul german face însă o distincție importantă între atribuirea politică a operațiunii Rusiei și stabilirea răspunderii penale individuale. Berlinul precizează oficial că investigația judiciară continuă și că responsabilitatea penală trebuie stabilită în cadrul procedurilor judiciare. (Bundesregierung)
Rusia respinge integral această versiune. Ambasada rusă la Berlin a calificat cazul drept o „provocare construită în grabă”, iar Kremlinul a cerut Germaniei să prezinte probele pe care își bazează acuzațiile. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a afirmat că, din perspectiva Moscovei, Berlinul urmează „o cale a escaladării”. (Reuters)
Germania închide consulatul rus din Bonn. Moscova răspunde
În urma atribuirii oficiale, Germania a anunțat un pachet de măsuri împotriva Rusiei.
Consulatul General al Federației Ruse din Bonn urmează să fie închis la 18 septembrie, iar Berlinul a decis încetarea acordului care permite funcționarea Russian House, centrul cultural rus din capitala germană.
Guvernul Merz a anunțat, de asemenea, că va propune noi sancțiuni europene împotriva unor cetățeni ruși considerați implicați în operațiuni hibride, va înăspri controalele de intrare pentru cetățenii ruși și va intensifica presiunile asupra așa-numitei „flote din umbră” utilizate de Moscova pentru transporturile energetice. (Bundesregierung)
Rusia a răspuns anunțând închiderea centrelor Goethe-Institut de pe teritoriul său, transformând incidentul de la Leipzig într-o dispută diplomatică și culturală mai largă între cele două state. (Reuters)
Cazul rămâne astfel deschis pe două planuri distincte: Berlinul consideră că dispune de suficiente informații pentru atribuirea politică a tentativei de atac statului rus, în timp ce stabilirea responsabilității penale individuale continuă în cadrul anchetei federale. Moscova contestă atât atribuirea, cât și măsurile adoptate de Germania și cere prezentarea publică a probelor.
Declarațiile lui Lavrov ridică însă disputa la un nivel politic suplimentar. Pentru prima dată după incidentul de la Leipzig, șeful diplomației ruse descrie explicit politica Berlinului în termeni de „război” și îl acuză direct pe cancelarul Friedrich Merz că „practic declară război” Rusiei — o formulare care accentuează deteriorarea rapidă a relației dintre Moscova și Berlin. (Reuters)
