Expansiunea inteligenței artificiale poate genera o criză globală de energie și apă
Un raport al Organizației Națiunilor Unite avertizează că dezvoltarea rapidă a tehnologiilor bazate pe inteligență artificială va dubla consumul energetic până în 2030, punând presiune semnificativă asupra resurselor globale de energie și apă.
Potrivit Live Science, consumul energetic al centrelor de date care susțin AI ar putea ajunge la aproximativ 3% din totalul electricității la nivel mondial, iar poluarea generată ar fi echivalentă cu emisiile de dioxid de carbon ale Regatului Unit. Sistemele de răcire ar putea consuma o cantitate de apă mai mare decât necesarul anual de apă potabilă pentru întreaga populație mondială.
Raportul ONU respinge ideea că optimizarea algoritmilor și hardware-ului va reduce semnificativ consumul de resurse, calificând această abordare drept o capcană conceptuală, bazându-se pe paradoxul Jevons. Acesta arată că o eficiență crescută a unei resurse și scăderea prețului său conduc la o creștere a consumului total.
Pe măsură ce rularea modelelor AI devine mai accesibilă financiar pentru companii, numărul aplicațiilor și volumul de utilizare vor crește rapid, anulând astfel economiile teoretice de energie.
În 2023, infrastructura globală de date consuma o cantitate de energie comparabilă cu cea a Arabiei Saudite, țară clasată pe locul 11 la nivel mondial după consumul energetic. Dacă prognoza de dublare a consumului până în 2030 se va confirma, pentru neutralizarea amprentei de carbon ar fi necesară plantarea a 6,7 miliarde de copaci în zece ani. Centrele de date ar absorbi în acest timp aproximativ 9,3 trilioane de litri de apă și ar ocupa suprafețe de teren de aproape zece ori mai mari decât aria metropolitană a orașului Mexico City.
Raportul ONU subliniază, de asemenea, o inechitate structurală în distribuția beneficiilor și costurilor revoluției tehnologice. Doar 32 de state dețin infrastructură cloud dedicată sistemelor avansate de AI, iar 90% din capacitatea computațională totală este concentrată în Statele Unite ale Americii și China.
Această distribuție accentuează decalajul digital dintre țările care controlează această tehnologie și cele care o utilizează, ultimele suportând adesea o povară ecologică disproporționată, cauzată de extracția metalelor rare și acumularea de deșeuri electronice rezultate din înlocuirea rapidă a echipamentelor.
Impactul operațional al AI depinde de frecvența utilizării și de tipul sarcinii procesate. Generarea de texte simple sau cod necesită resurse mult mai mici decât procesarea și redarea imaginilor de înaltă rezoluție sau a materialelor video complexe. Totodată, arhitectura internă a modelelor influențează semnificativ costurile energetice și de mediu, motiv pentru care autorii raportului cer transparență completă privind aceste date, recomandând raportarea consumului ca o practică standard în industrie.
Experții propun o foaie de parcurs pentru dezvoltarea durabilă a AI, bazată pe principiile echității, cooperării globale, responsabilității pe întreg ciclul de viață al produselor și eficienței prin proiectare. Se recomandă o guvernanță strictă a lanțului valoric, de la exploatarea minieră până la reciclarea hardware-ului.
Implementarea acestor măsuri devine urgentă, pe fondul integrării rapide a inteligenței artificiale în structurile publice. Cu toate acestea, guvernele par să ignore avertismentele climatice. În Noua Zeelandă, deși există o strategie națională și un cadru de reglementare inspirate din principiile OCDE, legislația nu impune obligativitatea transparenței privind impactul de mediu, iar emisiile sau consumul de energie nu sunt monitorizate.
În Australia, serviciile publice utilizează instrumente AI avansate, precum Bowerbird, un motor de învățare automată folosit de Arhiva Națională de Film și Sunet pentru transcrieri, iar Departamentul pentru Afacerile Veteranilor testează sisteme AI pentru accelerarea procesării solicitărilor administrative. Acolo, reglementarea este de tip soft, bazată pe recomandări generale, fără obligații ferme.
Raportul ONU atrage atenția că această abordare riscă să ignore costurile ecologice majore, subliniind: „Mediul natural este fundamental pentru economie, cultură și bunăstare și trebuie să fie în centrul gândirii noastre. Este timpul să regândim strategia de inovare în domeniul inteligenței artificiale și să ne concentrăm asupra unui viitor tehnologic sustenabil”.
