Strategia Rusiei privind Republica Moldova
Vladimir Putin le-ar fi transmis unor comandanți militari și unor oficiali ruși de rang înalt că Moscova își propune, pentru 2026, să provoace „prăbușirea NATO şi a Uniunii Europene din interior”, potrivit unei investigații realizate de The New York Times. Informațiile ar fi fost lansate de mai mulți oficiali occidentali din serviciile de informații, care ar fi susținut că Republica Moldova ar reprezenta următoarea țintă strategică a Kremlinului după Ucraina.
Potrivit surselor citate de publicația americană, strategia Moscovei ar urmări mai întâi subordonarea Ucrainei, iar apoi extinderea influenței asupra Republicii Moldova.
Kremlinul ar considera Republica Moldova un posibil punct de sprijin pentru operațiuni îndreptate împotriva Ucrainei, dar și un instrument prin care Rusia ar putea exercita presiuni asupra Uniunii Europene.
Investigația NYT descrie o amplă operațiune atribuită Moscovei, care ar fi urmărit influențarea alegerilor parlamentare din Republica Moldova din septembrie 2025 și îndepărtarea de la putere a formațiunilor proeuropene. Operațiunea ar fi inclus campanii de dezinformare, atacuri informatice, cumpărarea voturilor, finanțarea unor rețele locale și recrutarea unor persoane pentru provocarea unor incidente în perioada electorală.
O parte a strategiei ar fi vizat și clerici ortodocși din Republica Moldova. Conform NYT, unii preoți moldoveni ar fi fost aduși în Rusia, unde au primit carduri bancare emise de Promsvyazbank. Unii dintre aceștia ar fi urmat să primească aproximativ 1.000 de dolari pentru a-și convinge enoriașii să respingă integrarea europeană și orientarea prooccidentală a autorităților de la Chișinău.
Operațiunea atribuită Moscovei ar fi avut și o componentă paramilitară. În vara anului 2025, în Serbia ar fi fost organizată o tabără de pregătire pentru cetățeni moldoveni, unde participanții ar fi învățat să folosească arme, să treacă de cordoane ale forțelor de ordine și să incendieze clădiri. Participanții ar fi primit câte 400 de dolari pentru cursuri care durau între trei și patru zile. Instructorii ar fi avut legături cu serviciul rus de informații militare GRU.
Potrivit investigației, alte tabere ar fi funcționat în Bosnia și în apropierea Moscovei.
Procurorii moldoveni au susținut că peste 100 de tineri din Republica Moldova ar fi participat la instruiri în Rusia. Aceștia ar fi fost învățați să producă și să folosească materiale incendiare și dispozitive explozive improvizate. De asemenea, participanții ar fi învățat să opereze drone adaptate pentru transportul explozibililor sau pentru declanșarea unor incendii.
Autoritățile de la Chișinău au intervenit înaintea alegerilor prin sute de percheziții și prin reținerea unor persoane suspectate că ar fi participat la astfel de tabere. În paralel, specialiștii moldoveni în securitate cibernetică, sprijiniți de parteneri occidentali, au încercat să contracareze atacurile informatice îndreptate asupra infrastructurii statului.
Partidul proeuropean al președintei Maia Sandu și-a păstrat în cele din urmă majoritatea parlamentară.
„Am câştigat bătălia, dar nu am câştigat războiul”, a declarat pentru NYT Mihai Lupaşcu, directorul Agenţiei pentru Securitate Cibernetică din Republica Moldova.
Consilierul prezidențial pentru securitate națională Stanislav Secrieru a susținut că Moscova încearcă să transforme Republica Moldova într-un „cap de pod” pentru acțiuni ostile îndreptate atât împotriva Ucrainei, cât și împotriva Uniunii Europene.
Investigația The New York Times arată că informațiile despre presupusele obiective strategice stabilite de Vladimir Putin provin de la oficiali din două țări care ar fi avut acces la date despre reuniunea de la sfârșitul anului 2025.
Moscova a respins în repetate rânduri acuzațiile privind implicarea în alegerile din Republica Moldova.
