Un eventual atac rusesc împotriva unui stat NATO nu ar trebui să ia forma unei invazii convenționale de amploare pentru a provoca o criză în interiorul Alianței. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a construit un scenariu ipotetic în care Rusia ar încerca o incursiune limitată în orașul estonian Narva, combinând agenți infiltrați, propagandă, grupări separatiste și drone lansate de pe teritoriul rus. Institutul subliniază explicit că scenariul nu reprezintă o prognoză și nici o evaluare potrivit căreia Kremlinul ar fi decis să desfășoare o asemenea operațiune.

ISW consideră că o invazie rusă pe scară largă împotriva unui stat NATO este „extrem de improbabilă” atât timp cât Rusia rămâne angajată în războiul din Ucraina. Institutul avertizează însă că Moscova dispune și de opțiuni de escaladare mai limitate, care nu ar presupune ocuparea unui stat aliat, ci ar putea urmări testarea capacității NATO de a răspunde coerent unui atac aflat sub pragul unei invazii convenționale de amploare.

Analiza, publicată de ISW în această săptămână și preluată joi de Infobae, examinează un asemenea scenariu în Narva, oraș estonian situat direct la frontiera cu Rusia.

Narva, punctul de plecare al scenariului

În scenariul ISW, obiectivul operațiunii nu ar fi cucerirea Estoniei, ci crearea unei crize suficient de grave pentru a pune sub presiune mecanismul politic al NATO și angajamentele asumate prin Articolul 5.

Printre obiectivele atribuite ipotetic Moscovei se numără provocarea unei situații de conflict cu NATO, subminarea credibilității Articolului 5 și alimentarea divergențelor dintre Statele Unite și aliații europeni, precum și între statele europene și țările baltice.

Narva este relevantă în acest scenariu atât prin poziția sa geografică, la frontiera ruso-estoniană, cât și prin structura lingvistică a populației, rusa fiind limba dominantă în oraș. Estonia dispune de date oficiale privind distribuția populației după limba maternă, inclusiv pentru Narva.

ISW observă, de asemenea, că spațiul informațional din jurul orașului a fost deja ținta unor campanii care promovează ideea unei așa-numite „Republici Populare Narva”. Serviciul estonian de securitate internă KAPO a avertizat separat asupra campaniilor desfășurate pe rețele sociale pentru destabilizarea comunității locale și subminarea coeziunii sociale.

Agenți infiltrați și o „Republică Populară Narva”

Scenariul ISW pornește de la ipoteza că Rusia ar dispune deja în Narva de suficienți agenți capabili să desfășoare operațiuni limitate și să aibă acces la armament ușor. Aceasta este una dintre premisele analitice ale studiului, nu o constatare că o astfel de operațiune este în desfășurare.

În scenariul construit de institut, agenții ar ocupa obiective precum Primăria Narva, Muzeul Narva și zone din apropierea podului de frontieră și a malului râului, după care ar proclama o așa-numită „Republică Populară Narva”.

Gruparea ar solicita apoi protecția Moscovei, iar Kremlinul ar putea susține că intervine pentru apărarea cetățenilor ruși și că situația reprezintă o problemă internă a Estoniei, nu un atac al Rusiei împotriva NATO.

Modelul descris de ISW ar urmări tocmai crearea unei situații ambigue din punct de vedere politic, în care realitatea unei agresiuni militare ar fi însoțită de o campanie informațională menită să conteste natura atacului.

Dronele, elementul militar central al scenariului

Dronele ar avea un rol esențial într-o astfel de operațiune.

ISW estimează că Rusia ar putea concentra în apropierea frontierei unități specializate în drone FPV, inclusiv elemente provenite din Centrul Rubikon și alte formațiuni rusești cu experiență în războiul din Ucraina.

Arsenalul descris în scenariu include drone cu fibră optică având raze de acțiune de peste 60 de kilometri, drone Molniya, muniții rătăcitoare Lancet și Kub, precum și aparate cu raze mai mici, de aproximativ 15-25 de kilometri.

Operatorii și punctele de lansare ar putea rămâne pe teritoriul rus, în timp ce dronele ar lovi forțele estoniene care încearcă să recâștige controlul asupra Narvei sau să aducă întăriri dinspre Jõhvi, unde se află cea mai apropiată bază militară estoniană importantă, la aproximativ 40 de kilometri vest de oraș.

Această combinație ar permite, în ipoteza ISW, menținerea unei amprente terestre ruse reduse și evitarea concentrării vizibile de tancuri, blindate și formațiuni militare mari la frontieră.

Miza politică: Articolul 5 al NATO

Principalul efect urmărit într-un asemenea scenariu ar fi transferarea rapidă a unei crize militare locale în plan politic.

Articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord prevede că un atac armat împotriva unui aliat este considerat un atac împotriva tuturor. Fiecare stat membru are obligația să acorde asistență aliatului atacat, însă tratatul lasă fiecărui membru posibilitatea de a stabili ce acțiuni consideră necesare, inclusiv dacă acestea presupun folosirea forței armate.

ISW consideră că o incursiune limitată ar putea fi concepută tocmai pentru a provoca dezbateri și întârzieri privind răspunsul Alianței, pe fondul temerilor unor state că o intervenție militară directă ar putea conduce la un conflict mai amplu cu Rusia. Aceasta reprezintă evaluarea institutului asupra scenariului ipotetic, nu o indicație că un asemenea dezacord există în prezent în NATO.

La summitul de la Ankara din iulie 2026, statele NATO și-au reafirmat angajamentul față de apărarea colectivă și principiul potrivit căruia un atac asupra unui aliat este considerat un atac asupra tuturor.

Estonia spune că nu există trupe rusești concentrate la frontieră

Scenariul ISW trebuie separat de evaluările oficiale privind situația actuală de securitate.

Ministrul estonian de Externe, Margus Tsahkna, declara pe 22 septembrie că nu există trupe rusești concentrate în spatele frontierelor Estoniei și că discuțiile potrivit cărora Rusia ar fi în prezent pregătită pentru o confruntare militară cu NATO „nu corespund realității”.

Oficialul a precizat că evaluarea de securitate a Estoniei nu s-a schimbat, dar a avertizat că statele europene trebuie să rămână pregătite pentru provocări, sabotaje și alte acțiuni rusești.

ISW formulează aceeași distincție: institutul afirmă că nu există în prezent concentrarea de forțe necesară unei invazii rusești pe scară largă asupra statelor baltice și precizează explicit că scenariul Narva este unul ipotetic, nu o prognoză privind o viitoare operațiune a Kremlinului.

Incidente aeriene și în apropierea României

Discuția privind apărarea flancului estic al NATO are loc pe fondul incidentelor repetate produse în apropierea spațiului aerian al statelor membre.

În noaptea de 23 spre 24 septembrie, radarele Ministerului Apărării Naționale au detectat un grup de ținte aeriene pe teritoriul Ucrainei, la nord de Chilia Veche și în apropierea frontierei române.

Două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în serviciul de Poliție Aeriană Întărită, au decolat de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, iar pentru populația din nordul județului Tulcea a fost emis un mesaj RO-Alert. În acest incident, MApN nu a anunțat pătrunderea țintelor în spațiul aerian al României.

Separat, joi dimineață, o altă țintă aeriană detectată în nordul Ucrainei a pătruns efectiv în spațiul aerian românesc prin nordul județului Botoșani. Două aeronave F-16 românești au fost ridicate de la Baza 86 Aeriană Borcea pentru monitorizarea situației.

Scenariul elaborat de ISW nu descrie un atac aflat în desfășurare asupra Estoniei și nici un plan rusesc confirmat. Analiza încearcă să ilustreze modul în care o operațiune militară limitată, susținută de drone și de o campanie informațională, ar putea transforma rapid un incident local într-un test politic și militar pentru mecanismele de apărare colectivă ale NATO.

Citește și