România își consolidează capacitățile de apărare și securitate la Marea Neagră prin dezvoltarea unor sisteme navale, extinderea cooperării cu Statele Unite, protejarea infrastructurii critice și operaționalizarea, împreună cu Bulgaria, a unui hub european de securitate maritimă la Constanța și Varna. În paralel, Bucureștiul direcționează miliarde de euro către infrastructură cu dublă utilizare, esențială atât pentru conectivitatea civilă, cât și pentru mobilitatea militară pe Flancul Estic.

Direcțiile au fost prezentate de ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, în cadrul unei discuții organizate de Atlantic Council la New York, în marja Adunării Generale a ONU, dedicată rolului României în securitatea Mării Negre, energiei și conectivității regionale.

Întrebată despre contribuția României la securitatea europeană și la protejarea fluxurilor energetice din regiune, șefa diplomației române a indicat inclusiv dezvoltarea unor noi capacități militare.

„În ceea ce privește noile echipamente militare, și în România producem drone maritime și ambarcațiuni care au ele însele capacitate antirachetă. Iar aceasta este o linie de producție româno-americană. Și vedem un potențial pentru asta și în viitor”, a declarat Oana Țoiu.

Marea Neagră, în centrul strategiei de securitate

„Marea Neagră, în mod special, este zona asupra căreia ne concentrăm și care se află, de asemenea, în centrul discuțiilor noastre cu instituțiile americane, pentru că aceasta este autostrada, sau, mai degrabă, calea navigabilă, aș spune, a viitorului”, a afirmat ministrul.

Importanța regiunii a crescut considerabil după declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, atât din perspectiva securității militare, cât și a transportului comercial și energetic.

În iulie, România, Bulgaria și Turcia au extins oficial mandatul Grupului operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră — MCM Black Sea — pentru a include și protecția infrastructurii critice submarine. Amendamentul a fost semnat în marja summitului NATO de la Ankara.

Inițiativa fusese creată inițial pentru supravegherea, identificarea și neutralizarea minelor aflate în derivă, iar extinderea mandatului reflectă riscurile tot mai mari pentru cabluri, conducte, instalații energetice și alte obiective strategice din bazinul Mării Negre.

Hub european de securitate maritimă la Constanța și Varna

România și Bulgaria au dezvoltat în comun conceptul unui hub regional de securitate maritimă, proiect susținut de Uniunea Europeană și prevăzut în noua abordare strategică europeană pentru Marea Neagră.

„Avem acum o decizie finală, împreună cu Bulgaria, și discuția cu instituțiile europene pentru a-l amplasa la Constanța și Varna, pentru a putea avea în același timp o conexiune cu instituțiile europene, NATO, dar și cu celelalte țări de la Marea Neagră care nu sunt Rusia, pentru că avem nevoie și de o mai bună coordonare între noi”, a afirmat Oana Țoiu.

Documentele europene descriu hub-ul drept o structură regională, cu conducere civilă și caracter interinstituțional, destinată îmbunătățirii cunoașterii situației maritime, protejării infrastructurii critice, combaterii amenințărilor hibride și dezvoltării unor evaluări comune ale riscurilor.

Turcia, Ucraina și Republica Moldova sunt indicate drept principalii parteneri regionali care ar putea fi implicați în activitatea structurii.

Miliarde de euro pentru infrastructura cu dublă utilizare

Ministrul de Externe a subliniat și importanța infrastructurii capabile să deservească simultan transportul civil și mobilitatea militară.

„Am alocat peste două miliarde pentru infrastructura cu dublă utilizare, pentru autostrada care ne conectează cu Moldova. Este ceva ce ar fi trebuit să facem cu cel puțin un deceniu în urmă”, a spus Oana Țoiu.

Datele oficiale ale Guvernului arată că România are prevăzute, prin instrumentul european SAFE, aproximativ 4,2 miliarde de euro pentru infrastructură cu utilizare duală, inclusiv pentru capetele autostrăzilor A7 și A8. Din alocarea totală de 16,68 miliarde de euro disponibilă României prin SAFE, restul de 12,48 miliarde este destinat achizițiilor de echipamente militare.

A8 reprezintă unul dintre principalele proiecte de conectivitate între România și Republica Moldova. Ultimul tronson către Ungheni, împreună cu infrastructura de legătură spre Chișinău, este finanțat prin SAFE și include conexiunea cu viitorul pod rutier peste Prut.

Portul Constanța, protejat împotriva noilor amenințări

Portul Constanța reprezintă o altă componentă strategică a planurilor de securitate, atât datorită rolului său comercial și energetic, cât și poziției sale în arhitectura NATO de pe Flancul Estic.

„După cum ați văzut, am avut și drone care au ajuns în apropierea Portului Constanța. Așadar, există un accent pe achizițiile de acolo, pentru a avea o mai bună cunoaștere analitică a ceea ce se întâmplă și o capacitate mai bună de a-l proteja”, a declarat Oana Țoiu.

Forțele Navale Române testează deja în Portul Militar Constanța sisteme anti-dronă Black Talon, destinate detectării, identificării și combaterii dronelor aeriene și maritime. Sisteme similare urmează să fie instalate și în porturile militare Brăila, Tulcea și Mangalia, alături de echipamente Sentinel pentru detectarea amenințărilor subacvatice.

Consolidarea acestor capacități vine într-un context în care războiul din Ucraina continuă să genereze riscuri directe pentru navigație, infrastructura energetică și spațiul aerian al statelor NATO de la Marea Neagră. Bucureștiul urmărește astfel integrarea securității maritime, infrastructurii duale și cooperării regionale într-o arhitectură mai largă de apărare a Flancului Estic.

Citește și