Consiliul Europei: creștere a utilizării sancțiunilor comunitare ca alternativă la încarcerare
Consiliul Europei a publicat raportul său statistic anual privind persoanele aflate sub supraveghere judiciară. Documentul relevă o tendință la nivel european: statele utilizează din ce în ce mai des sancțiuni comunitare ca alternativă viabilă la încarcerare.
Aceste măsuri permit condamnaților să execute pedepsele în societate, oferind o supapă de salvare pentru sistemele penitenciare suprasolicitate.
Conform datelor transmise de la Strasbourg prin monitorizarea 2025 SPACE II, care centralizează statisticile penale anuale ale Consiliului Europei, în perioada ianuarie 2024 – ianuarie 2025 numărul condamnaților aflați sub libertate condiționată sau alte măsuri similare a crescut cu 2,7 procente. Aceștia sunt supravegheați de 32 de servicii de probațiune active pe continent.
Creșterea utilizării sancțiunilor comunitare răspunde unei crize în sistemul de detenție. Raportul SPACE I, publicat în mai 2025, semnala că aproape jumătate din sistemele penitenciare europene sunt supraaglomerate sau funcționează aproape de capacitatea maximă permisă.
Raportul SPACE II include date de la 48 de servicii de probațiune din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei. Analiza cuprinde măsuri juridice alternative privării de libertate, cum ar fi monitorizarea electronică prin brățări de control, munca neremunerată în folosul comunității, arestul la domiciliu, tratamente medicale sau de reabilitare obligatorii, regimul de semi-libertate și eliberarea condiționată.
La 31 ianuarie 2025, 1.443.011 persoane erau sub supraveghere în Europa, ceea ce corespunde unei rate medii de 154 de supravegheați la 100.000 de locuitori.
Analiza pe țări arată diferențe mari. Cele mai ridicate rate de persoane în probațiune sunt în Polonia (652 la 100.000 de locuitori), urmată de Turcia (495), Georgia (468), Armenia (430) și Albania (387). Rate ridicate se înregistrează și în Republica Moldova (320), Anglia și Țara Galilor (286), Letonia (267) și Italia (232). La polul opus se află Muntenegru (16 cazuri), Grecia (21), Macedonia de Nord (31), Elveția (44), Serbia (47), Bulgaria (48), Finlanda (72), Islanda (86) și Croația (89).
Experții Consiliului Europei atenționează că unele servicii de probațiune, inclusiv cel din România, raportează numărul total de măsuri aplicate, nu numărul persoanelor înregistrate. În acest clasament, Belgia are 628 de măsuri la 100.000 de cetățeni, Georgia 518, Armenia 479, Polonia 427, Republica Moldova 384 și România 338. Cele mai scăzute valori sunt în Macedonia de Nord (31), Norvegia (38), Spania (39) și Croația (89).
Aceste diferențe reflectă abordări, filozofii penale și practici diferite în sistemele judiciare naționale, conform reprezentanților Consiliului Europei.
Raportul conține și date demografice. Din totalul persoanelor care execută pedepse în probațiune, 10,7% sunt femei. Proporția femeilor scade în penitenciare, unde ele reprezintă 5,4% din populația carcerală.
Specialiștii consideră că această diferență poate fi legată de tiparele diferite de criminalitate ale femeilor și de particularitățile deciziilor magistraților privind condamnarea sau eliberarea acestora.
Un alt aspect analizat este prezența cetățenilor străini. Aproximativ unul din zece beneficiari ai unei pedepse alternative nu are cetățenia statului care a dispus măsura. În penitenciare, străinii reprezintă 17% din totalul deținuților.
Experții atribuie această discrepanță, printre alți factori sociali, criteriilor stricte de eligibilitate impuse de legislații, cum ar fi obligativitatea deținerii unei reședințe stabile pe teritoriul țării pentru a beneficia de o măsură neprivativă de libertate.
