Comisia Europeană pregătește o reformă care ar permite agenției Frontex să participe la returnarea migranților între state din afara Uniunii Europene, nu doar la operațiunile organizate de țările membre. Propunerea, așteptată marți, 27 octombrie, ar extinde considerabil atribuțiile agenției europene pentru protecția frontierelor și ar consolida rolul acesteia în politica de migrație a UE, potrivit informațiilor obținute de Euronews de la oficiali europeni.
Schimbările urmăresc reducerea migrației neregulamentare către Europa, prin intensificarea cooperării cu statele terțe și organizarea mai rapidă a returnărilor. Reforma ar include și capacități suplimentare de intervenție în situații de criză la frontiere.
Frontex ar putea organiza returnări între țări din afara UE
În prezent, Frontex sprijină autoritățile statelor membre în supravegherea frontierelor externe și în organizarea returnării persoanelor care nu au drept legal de ședere în Uniunea Europeană. Deciziile privind îndepărtarea acestora aparțin autorităților naționale.
Potrivit informațiilor publicate de Euronews, noul mandat ar permite agenției, cu sediul la Varșovia, să sprijine inclusiv operațiuni desfășurate între două state care nu fac parte din UE.
De exemplu, autoritățile dintr-o țară nord-africană ar putea beneficia de sprijinul Frontex pentru returnarea unor cetățeni din Africa Centrală în țările lor de origine, înainte ca aceștia să încerce să ajungă pe teritoriul european.
O asemenea extindere ar necesita acorduri specifice cu statele partenere. Frontex dispune deja de mecanisme de cooperare operațională cu țări precum Albania, Serbia și Macedonia de Nord, însă atribuțiile pentru returnări între state terțe ar presupune modificarea actualului cadru juridic.
Reforma ar permite agenției să participe și la operațiunile de deportare din viitoarele centre de returnare, cunoscute drept return hubs, care ar urma să fie amplasate în afara Uniunii Europene.
Aceste centre sunt destinate persoanelor care au primit decizii de returnare sau cărora li s-a refuzat dreptul de ședere în UE. Danemarca, Germania, Austria, Grecia și Țările de Jos negociază înființarea unui asemenea centru, care ar putea deveni operațional în 2027.
Bruxelles-ul pregătește o forță de intervenție rapidă și atribuții suplimentare de supraveghere
Extinderea mandatului Frontex face parte dintr-un plan mai amplu al Comisiei Europene pentru consolidarea securității frontierelor externe.
Printre măsurile avute în vedere se numără constituirea unei forțe de intervenție rapidă, care să poată fi mobilizată în cazul unor sosiri masive și neașteptate de migranți. Bruxelles-ul intenționează și să dezvolte capacitățile agenției de monitorizare a mediului online, inclusiv a rețelelor sociale, pentru identificarea timpurie a unor posibile deplasări masive către frontierele europene.
Inițiativa a căpătat o importanță suplimentară după criza migratorie din enclava spaniolă Ceuta, din vara anului 2026, care a determinat autoritățile europene să reevalueze capacitatea de reacție în situații de presiune excepțională asupra frontierelor.
Comisia are în vedere și extinderea efectivelor Frontex la 30.000 de membri. Pentru viitorul cadru financiar multianual al Uniunii, aferent perioadei 2028–2034, este propusă o finanțare de aproximativ 12 miliarde de euro pentru agenție.
Extinderea atribuțiilor ridică probleme privind protecția drepturilor fundamentale
Planurile Bruxelles-ului provoacă îngrijorări în rândul organizațiilor pentru drepturile omului, care solicită garanții suplimentare pentru operațiunile desfășurate în afara teritoriului european.
Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) a avertizat că returnarea persoanelor între state terțe poate genera riscuri serioase privind respectarea principiului nereturnării, care interzice trimiterea unei persoane într-o țară unde ar putea fi persecutată sau supusă torturii ori tratamentelor inumane.
FRA consideră necesare mecanisme independente de monitorizare și acorduri care să stabilească responsabilitățile autorităților implicate.
Extinderea rolului Frontex în operațiunile de deportare a determinat și comparații cu Immigration and Customs Enforcement (ICE), agenția americană responsabilă de aplicarea legislației privind imigrația. Diferențele instituționale rămân însă importante: ICE dispune de competențe proprii de arestare și detenție, în timp ce Frontex funcționează în principal ca structură de sprijin pentru autoritățile naționale.
Reforma europeană nu ar conferi automat Frontex aceleași atribuții ca agenției americane.
Propunerea urmează să fie prezentată de vicepreședinta Comisiei Europene Henna Virkkunen și de comisarul pentru afaceri interne și migrație Magnus Brunner. Noile competențe vor putea fi aplicate numai după parcurgerea procedurilor legislative europene și adoptarea modificărilor necesare.
