Performanțele la testele PISA și tendințele descrescătoare
Franța a înregistrat cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani la testele PISA, conform datelor publicate marți. Aceste rezultate au devenit un subiect intens dezbătut în spațiul politic, cu doar șapte luni înaintea alegerilor prezidențiale, transformând performanțele elevilor într-o temă centrală a discuțiilor.
Clasamentul PISA plasează Franța pe locul 34 la matematică și pe locul 28 la înțelegerea textului. Rezultatele arată o tendință globală de scădere a abilităților de citire și înțelegere. Comparativ cu ediția din 2022, scorurile au scăzut cu 4 puncte la științe, cu 18 puncte la înțelegerea textului scris și cu 16 puncte la matematică.
Reacția ministrului educației și factorii identificați
Miniștrul educației naționale, Édouard Geffray, a calificat aceste rezultate drept îngrijorătoare, dar previzibile, menționând că scăderea la matematică accentuează decalajul față de media OCDE. El a declarat: „Dacă rezultatele sunt stabile la ştiinţe, ele sunt în scădere la înţelegerea textului scris, atât în Franţa, cât şi în restul ţărilor din OCDE. La matematică, rezultatele noastre, aflate în scădere, adâncesc decalajul faţă de media OCDE. Este îngrijorător, dar, din păcate, nu este o surpriză”.
Oficialul crede că o redresare este posibilă pe termen lung, condiționată de aplicarea unor reforme profunde. „Dacă vom reuşi să ducem la bun sfârşit atât proiectul privind pedagogia, cât şi pe cel privind autonomia instituţiilor de învăţământ, am putea reveni în fruntea clasamentului în 2033”, preconizează ministrul.
Geffray atrage atenția asupra factorilor externi, indicând rețelele sociale pe care le consideră „armă de distrugere intelectuală în masă”, precum și scăderea implicării părinților în educație. La nivel național, acesta critică obiectivele neclare din ciclul gimnazial, care ar trebui să devină prioritatea centrală a următorului mandat prezidențial.
Reacții politice diverse față de rezultatele PISA
Rezultatele testelor PISA au generat reacții puternice din partea liderilor politici francezi. Olivier Faure, prim-secretar al Partidului Socialist, a văzut în aceste date un semnal de alarmă și a propus limitarea numărului de elevi la 19 pe clasă, precum și prioritizarea combaterii abandonului școlar și reconstrucția medicinei școlare.
Gabriel Attal, fost ministru al educației, a calificat rezultatele drept alarmante și a promis că educația va fi prioritatea sa principală, concentrându-se pe creșterea nivelului de învățământ, respectarea autorității profesorilor și asigurarea stării de bine a elevilor.
Din partea opoziției, deputatul Paul Vannier, din partea formațiunii de extremă stânga Insoumis, l-a atacat direct pe fostul ministru: „Distrugătorul învăţământului naţional în faţa consecinţelor politicii sale”, a comentat el acid, promițând că în 2027 va reconstrui școala publică.
Bruno Retailleau (Les Républicains) a pledat pentru o schimbare culturală în educație, cerând eliminarea sistemului de gimnaziu unic și a hărții școlare, mărirea salariilor cadrelor didactice și înființarea a 1.000 de instituții publice inovatoare până în 2032.
Jordan Bardella, liderul Rassemblement National, a descris situația drept un „cutremur” pentru Franța și a propus introducerea metodei silabice stricte pentru învățarea citirii, revenirea la cunoștințele fundamentale, restabilirea disciplinei și o formare mai solidă a profesorilor.
