Forumul de la Sankt Petersburg: condițiile lui Putin pentru reluarea dialogului cu Europa și tactica războiului de uzură
Președintele rus Vladimir Putin a prezentat la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg liniile directoare pentru reluarea dialogului cu Europa, condiționând acest proces de o schimbare radicală a atitudinii țărilor occidentale și adoptând o strategie de război de uzură pe plan militar și politic.
În cadrul unei întâlniri cu reprezentanții presei internaționale, Putin a afirmat că actualul climat geopolitic trebuie să „se coacă” pentru ca un dialog real să devină posibil, precizând că acest proces este în derulare. El a subliniat că liderii europeni trebuie să renunțe la ceea ce a numit „vechea abordare colonială” și la retorica acuzațiilor unilaterale la adresa Rusiei.
Condiția principală pusă de Kremlin pentru reluarea comunicării diplomatice cu Europa este ca partenerii europeni să trateze Moscova ca pe un partener egal, respectând interesele strategice și de securitate ale Rusiei.
Analiști politici observă că această poziție reflectă o strategie de uzură, comparabilă cu tacticile defensive și de așteptare folosite în trecut, cu scopul de a epuiza resursele și voința politică a Europei.
Un punct central al discursului lui Putin a fost criza de suveranitate a Uniunii Europene, în special în ceea ce privește deciziile economice majore. Ca exemplu, a fost menționată situația livrărilor de gaze naturale, el afirmând că „Gazprom” este pregătit tehnic să reia în orice moment alimentarea Europei prin conducta Nord Stream, care rămâne intactă.
Potrivit președintelui rus, blocajul este unul politic și depinde de autonomia Berlinului, care ar trebui să negocieze direct cu Washingtonul ridicarea restricțiilor economice și să ignore sancțiunile impuse, punând pe primul loc interesele propriei economii naționale. Kremlinul mizează pe faptul că presiunea internă ar putea aduce la putere în statele europene forțe politice cu o viziune mai suveranistă, cum este partidul Alternativa pentru Germania (AfD).
Putin a avertizat însă că fereastra de oportunitate nu este nelimitată, iar în cazul în care Germania nu va oferi un răspuns clar, volumele de gaze vor fi redirecționate definitiv către piețele asiatice și globale.
În ceea ce privește desfășurarea „operațiunii militare speciale”, strategia de uzură se traduce în ceea ce comandamentul rus numește „măcinarea forțelor inamice”. Putin a precizat că forțele ruse mențin o ofensivă constantă, chiar dacă ritmul nu este rapid.
Rusia își bazează calculele pe două elemente pe care le consideră critice pentru evoluția frontului: o criză de personal și motivație în Ucraina, estimând pierderile lunare ale forțelor ucrainene la aproximativ 40.000 de oameni și menționând deschiderea a circa 200.000 de dosare penale legate de dezertare; precum și deficitul tehnologic, în special lipsa unui sistem integrat eficient de apărare aeriană în Ucraina.
Putin s-a declarat deschis unui compromis, anterior schițat în cadrul discuțiilor de la Anchorage, fără a oferi detalii, dar a subliniat că termenii Moscovei depășesc simple reconfigurări teritoriale. Rusia insistă că procesul de „de-nazificare” rămâne o cerință de securitate globală, acuzând Kievul de reabilitarea istorică a unor colaboratori din perioada celui de-al Doilea Război Mondial.
Obiectivele politice actuale ale Rusiei vizează controlul asupra regiunilor care resping linia politică de la Kiev și își apără identitatea culturală rusă, stabilitatea acestui proiect fiind, în viziunea Kremlinului, garantată de unitatea internă a societății ruse.
Discursul lui Putin a inclus și avertismente voalate, referindu-se la noua rachetă balistică „Oreșnik”, pe care a menționat că a fost utilizată doar experimental, lăsând deschisă problema impactului unei configurări complete de luptă, un semnal adresat planificatorilor militari occidentali.
